„Paginile Însemnarilor zilnice sunt o împletire permanenta între consemnarea faptelor cotidiene si marturisiri cu iz scriitoricesc despre creatia literara a Reginei, trairile si emotiile ei.
Acum, la început de an 1932, regina Maria e preocupata prioritar de asigurarea confortului pentru Ileana, însarcinata cu viitorul arhiduce Stefan.
Si lucrul se vadeste anevoios. Carol inventeaza pretexte la tot pasul: copilul nu se poate naste în România, parintii lui (ca arhiduci austrieci) sunt apatrizi, încât nu le va îngadui sa stea mai mult de o luna pe an în arealul românesc.
Or, regina Maria, constienta de modestia materiala în care traia menajul Ileana – Anton, ar fi fost bucuroasa sa le dea Copacenii, sa-i tina vara la Balcic si Bran, si iarna cât de mult la Cotroceni.
Daca în public se stapâneste, în taina Jurnalului regina Maria rabufneste.
Dupa ce, pe un ton melodramatic, scrie ca e «denigrata, calomniata, neînteleasa, crucificata», conchide în aceeasi nota: «Carol nu va fi niciodata un monarh agreabil sau placut»”.
GEORGETA FILITTI, academician
„Viata reginei Maria intra într-un con de umbra odata cu urcarea pe Tronul României, în 1930, a fiului ei Carol.
Atmosfera schimbata de la Palat, mentalitatile neobisnuite ale anturajului regal o izoleaza pe cea obisnuita sa ritmeze viata Curtii.
În plus, baietii, prin casatorii «neoficiale» ori «nepotrivite», îsi pierd, în opinia ei, «tinuta regala».
Ileana, arhiducesa de Austria, e apatrida, iar copilul pe care îl asteapta nu se poate naste în tara de bastina. Elisabeta, regina a Greciei, ramasa în România, e în pragul divortului.
Iata o avalansa de probleme carora regina Maria, ca mama, trebuie sa le faca fata.
Felul cum le înfrunta, le comenteaza si unora le gaseste solutii ramâne o marturie exceptionala de forta morala, de determinare, un exemplu de buna românca, ajunsa ca atare prin reci proca dragoste cu tara de adoptie.
Volumul de fata îndeamna la reflectie pe oricine se confrunta cu dramele vietii de zi cu zi…
Speram ca editorii, doamna acad. Georgeta Filitti si dr. Tudor Visan-Miu, vor continua traducerea si interpretarea Însemnarilor zilnice ale reginei Maria, cronica valoroasa a unor vremuri apuse.
ADRIAN CIOROIANU
Despre autor
REGINA MARIA A ROMÂNIEI (1875-1938), nascuta Maria de Edinburgh-Saxa-Coburg-Gotha, printesa a Marii Britanii si Irlandei si nepoata a reginei Victoria a Regatului Unit, a fost a doua regina a României si sotie a regelui Ferdinand I al României.
A dat dovada de reale calitati diplomatice în sustinerea si apararea intereselor României în plan international.
Dupa moartea Regelui Ferdinand si venirea la putere a fiului sau, Carol al II-lea, a fost îndepartata de acesta din viata politica.
A fost o personalitate complexa si puternica, profund credincioasa poporului român.
Creatia ei literara cuprinde povestiri, evocari, romane, volume memorialistice, printre care Tara mea, Visatorul de vise, O legenda de la muntele Athos, Povestea unei domnite neascultatoare, Gânduri si icoane din vremea razboiului, Dor nestins, Povestea unei inimi, Regine încoronate, Pasari fantastice pe albastrul cerului, Glasul de pe munte, Masti, Povestea vietii mele.
Lucrarile literare au fost scrise în limba engleza si traduse în româna, câteva dintre traduceri apartinându-i lui Nicolae Iorga.