În Cum să te rogi am încercat să adunăm înțelepciunea lui C.S. Lewis despre rugăciune risipită prin cărțile, eseurile, scrisorile și poeziile sale.
Pentru că Lewis a scris în calitate de practicant de o viață al rugăciunii, ceea ce spune el este înțelept, pătrunzător și profund, iar asta nu va surprinde pe nimeni dintre cei care l‑au privit mereu ca pe un îndrumător și mentor creștin.
Am reintitulat textele sub forma unor întrebări despre rugăciune la care acestea pot fi considerate răspunsuri.
—MICHAEL G. MAUDLIN, HarperOne
Prefata (Fragment) Cum să te rogi
Publicăm acest nou volum intitulat Cum să te rogi cu gândul că tocmai ceea ce Lewis considera a fi deloc neobișnuit rămâne totuși extraordinar de important.
Parcurgând textele adunate aici, devine clar că îndeosebi angajamentul lui Lewis pe termen lung față de practica rugăciunii explică de ce învățăturile sale își păstrează profunzimea și vitalitatea după atâtea decenii. Lewis nu limitează credința la câmpul problemelor intelectuale și filosofice.
Dimpotrivă, opera sa apologetică a fost doar una dintre dimensiunile a ceea ce trăia drept o realitate mult mai vastă, o realitate întemeiată în relația cu Dumnezeu cel viu. Chiar și chestiunile legate de rugăciune sunt prezentate în cadrul mai larg al acestui fundament relațional.
În Cum să te rogi am încercat să adunăm înțelepciunea lui Lewis despre rugăciune risipită prin cărțile, eseurile, scrisorile și poeziile sale – toate incluse în acest volum.
Pentru că Lewis a scris în calitate de practicant de o viață al rugăciunii, ceea ce spune el este înțelept, pătrunzător și profund, iar asta nu va surprinde pe nimeni dintre cei care l-au privit pe Lewis ca pe un îndrumător și mentor creștin.
Din cuprins: Cum să te rogi
Prefață
I. Se poate demonstra că rugăciunea funcționează?
II. La ce bun să ceri de la Dumnezeu când El știe deja ce îți trebuie?
III. Contează cât de mult simțim sau înțelegem ceea ce cerem în rugăciune?
IV. Nu este oare o aroganță din partea noastră să ne aducem preocupările înaintea lui Dumnezeu?
V. Cum se potrivește rugăciunea cu ideea Providenței? Cerem miracole când ne rugăm?
VI. Cere rugăciunea examinarea maladivă a conștiinței?
VII. Care sunt sfaturile pentru a-L evita pe Dumnezeu și rugăciunea în totalitate? (o perspectivă diabolică)
Partea I. Asigură-te că rugăciunile tale sunt îndeosebi „spirituale“
Partea a II-a. Convinge-te că nu ești un creștin prea bun
Partea a III-a. Tratează rugăciunile ca probe la care îl supui pe Dumnezeu
Partea a IV-a. Concentrează-te asupra propriei tale stări de spirit
VIII. Cum facem din rugăciune un obicei statornic?
IX. Cum scăpăm de noi înșine ca să ne rugăm?
X. Cum ne asigurăm că adevăratul „eu“ stă în fața adevăratului „Tu“ în rugăciune?
XI. Cum putem să fim ca David și să ne rugăm cu desfătare?
XII. Ce ne spune Noul Testament despre rugăciune și cum înțelegem aceasta?
XIII. Cum ne rugăm când jelim?
XIV. Putem să ne rugăm pentru a evita suferința dacă ea e bună pentru sufletul nostru?
XV. Cum ne păstrăm speranța când Dumnezeu spune mereu nu cererilor noastre de alinare?