Crucea de Piatră. Republica bordelurilor din Bucureștiul interbelic

Crucea de Piatră - Un cartier care a trăit din scandal și din legendă

Cartierul Crucea de Piatră, din zona Dudeștilor, a ajuns în presa interbelică „Republica bordelurilor din Capitală”.

Lupanarele de aici funcționau încă din 1863 și au alimentat numeroase povești senzaționaliste în gazetele vremii. Pe baza presei și a documentelor de epocă, Alexandru Armă tratează subiectul ca istorie socială.

Urmărește ierarhiile acestei lumi, de la patroni și matroane până la fetele prinse în promisiuni înșelătoare, și clienții, de la școlari la funcționari și infractori. Discută toleranța oficială, ineficiența legislației și rezistența locuitorilor din Dudești.
 

Ce vei descoperi în cartea Crucea de Piatră. Republica bordelurilor din Bucureștiul interbelic

• cum arăta și cum funcționa cartierul Crucea de Piatră în Bucureștiul interbelic;
• ierarhiile lumii bordelurilor: patroni, matroane, „fetele”;
• cine frecventa lupanarele;
• cum au tratat autoritățile și legislația acest fenomen;
• reacția comunității din Dudești;
• ilustrații de epocă.

Recomandări: Crucea de Piatră. Republica bordelurilor din Bucureștiul interbelic

După Bucureștiul gangsterilor 1945, Alexandru Armă decide să ne delecteze cu un subiect pe cât de controver­sat, pe atât de savuros – celebrele lupanare ale „Crucii de Piatră”. (...)

Autorul radiografiază cu precizie ierarhiile interne ale lumii subterane – de la matroane aprige și patroni de bordeluri, până la drama coti­diană a „fetelor” receptive la promisiuni iluzorii –, oferind o imagine lipsită de fard asupra modului în care toleranța oficială și mizeria umană s-au împletit în cel mai controver­sat focar de amor tarifat al Bucureștiului interbelic.

- Manuel Stănescu, istoric

Cartierul „Crucea de Piatră”, supranumit în presa interbelică „Republica bordelurilor din Capitală”, este analizat aici ca fenomen istoric și social: ierarhiile prostituției, mecanismele exploatării, ineficiența legislației și rezistența comunității din Dudești. Pe baza presei și a documentelor de epocă, Alexandru Armă restituie istoria unui spațiu șters din peisajul Bucureștiului, dar păstrat în memoria orașului.

- Dan C. Mocanu

Fragment din carte:

„Sinistra mocirlă” a prostituției de la „Crucea de Piatră”, care infesta și ținea în mizerie un cartier întreg de oameni de treabă, dăinuia încă din 1863. Atunci au apărut celebrele lupanare, despre care gazetarii interbe­lici aveau să scrie atâtea povești senzaționale și baliverne lacrimogene pentru „uzul midinetelor și al amatorilor de sos picant reportericesc”.

Realitatea era însă crudă. În case mizere și dărăpănate, unele de paiantă, încon­jurate de curți pline de noroi, se desfășura zi și noapte „marele târg al cărnii cu tarif”.

O lume pestriță, alcătuită din școlari, băieți de prăvălie, vânzători ambulanți, func­ționari sau infractori, frecventa numeroasele bordeluri de la „Crucea de Piatră”, care făcuseră din tot cartierul Dudești o zonă rău-famată, cu aspect de „târg ciumat”.

- Alexandru Armă

De ce merită atenția cititorilor:
 

• Subiect unic pe piața de carte din România: bordelurile din Bucureștiul interbelic.
• Acțiunea se petrece în celebrul cartier bucureștean „Crucea de Piatră”.
• Ilustrații de epocă și imagini interzise minorilor întregesc tabloul cartierului destinat amorului tarifat.
• Alexandru Armă este autorul bestseller-ului Bucureștiul gangsterilor 1945.