Regiunea Autonoma Maghiara este un subiect aproape necunoscut publicului larg.
Cum a fost creat, cum a functionat si cum a fost abandonat un experiment sovietic, gândit de liderii de la Kremlin în frunte cu însusi Stalin – o regiune cu autonomie pe criterii etnice situata în inima României, locuita în proportie covârsitoare de secui, înapoiata economic, orientata cultural si istoric înspre Ungaria si neîncrezatoare si în marele frate sovietic, si în guvernul de la Bucuresti?
Ce urmareau sovieticii?
Cum trebuiau definiti maghiarii din Transilvania: minoritate nationala sau nationalitate conlocuitoare?
Ce simteau secuii?
Care au fost relatiile locuitorilor regiunii cu Ungaria?
Ce atitudine au avut autoritatile române?
Cum se desfasura viata economica, politica, sociala, culturala în R.A.M.?
De ce si cum a fost desfiintata aceasta entitate?
Stefano Bottoni a realizat aceasta prima cercetare monografica a Regiunii Autonome Maghiare prelucrând – într-un stil din care nu lipsesc ironia ori dramatismul – cele mai recente surse de arhiva românesti, maghiare, sovietice si britanice (inclusiv izvoare istorice si monografice locale).
Autonomia teritoriala analizata aici n-a fost un concept traductibil prin terminologia actuala; functia ei a fost alta.
Cum România a trebuit sa urmeze modelul sovietic de împartire administrativa si teritoriala, R.A.M. n-a însemnat un teritoriu independent, o entitate si o administratie separate de statul român; dimpotriva.
Conducerea comunista româneasca a preluat spiritul si litera contributiei lui Stalin la modificarea proiectului de constitutie: ideologia socialista era mai usor de acceptat si mai putin straina daca li se adresa oamenilor în limba materna.
În conceptia lui Stalin, autonomia a fost utilizata drept principiu de conexiune, de formare a unei constiinte socialiste mai puternice.
„Cartea lui Stefano Bottoni e semnificativa prin detaliile ei privind politica la vârf, istoria comunismului si viata cotidiana. Bottoni a folosit sursele românesti, ungare si sovietice cu meticulozitate, pentru a spune povestea vie, convingatoare si grava despre modul în care Stalin a impus o solutie teritoriala pentru cea mai tulburatoare problema nationala a României.
Bottoni pune aceasta poveste în contextul general al îndelungatei istorii a Transilvaniei, al comunismului si nationalismului de dupa razboi, al epurarilor, dezghetului, conflictelor din interiorul blocului comunist si al politicilor etnice.“
— IRINA LIVEZEANU, Universitatea din Pittsburgh