În umbra patriei pierdute. Negustorii balcanici

În umbra patriei pierdute. Negustorii balcanici - Povestea aromânilor care au construit școli, au tipărit cărți și au finanțat cultura română din exil

Lumea aromânilor foarte bogați din Budapesta și Viena, precum și din Banat, cu frumoasele lor conace și grădini, care au adus acasă fastul marii aristocrații vieneze, a apus. Ei însă nu trebuie dați uitării, cel puțin pentru actele lor filantropice de sprijinire a culturii în diversele ei ipostaze.

Aceștia sunt negustorii balcanici — aromâni și greci crescuți în Balcani, smulși din patria lor de valurile istoriei, răspândiți de-a lungul imperiilor otoman și habsburgic, de la Moscopole la Viena, de la Budapesta la Sibiu și Brașov. Oameni care au acumulat averi impresionante din comerț, dar nu și-au uitat niciodată originile și nu au încetat să viseze la o patrie pe care nu aveau să o mai regăsească.

Din această nostalgie a patriei pierdute s-a născut una dintre cele mai remarcabile contribuții la cultura română: construirea de școli și biserici în locurile de origine din Balcani, tipărirea de cărți la Buda și Viena, acordarea de burse pentru elevi și studenți români din Austro-Ungaria și de peste munți, din Moldova și Țara Românească. Cultura românească le datorează acestor negustori uitați mai mult decât știm.
 

În „În umbra patriei pierdute" vei descoperi:

• Cine au fost negustorii balcanici — aromâni și greci care au construit imperii comerciale la răscrucea dintre lumea otomană și cea habsburgică.

• Cum au transformat nostalgia patriei pierdute în filantropie concretă: școli, biserici, burse și tipărituri care au modelat cultura română modernă.

• Fastul aristocratic vienez adus în conacele din Banat și Transilvania — o lume elegantă și efemeră, astăzi dispărută aproape fără urmă.

• Genealogii și portrete de familie — reconstituirea unui univers social complex, bazat pe rețele de rudenie, afaceri și loialități trans-imperiale.

• Rolul Fanarului și al fanarioților în întreținerea speranței recăpătării patriei — și modul în care această speranță a alimentat generozitatea față de cultura română.

• Un capitol din istoria României scris de aromâni — cei care au inițiat tipărirea multor cărți în limba română și au oferit sprijin financiar generații întregi de elevi și studenți români.

„Mihai Dimitrie Sturdza ne-a redat tuturor cunoașterea universului neobosiților negustori balcanici trăitori la răscrucea imperiilor. Se alătură acelor istorici români care au știut să scrie și să vorbească pe înțelesul publicului larg." — Lucian-Valeriu Lefter

Despre autor

Mihai Dimitrie Sturdza este unul dintre cei mai rafinați genealogiști și istorici ai spațiului românesc și balcanic, cunoscut pentru erudiția și acribia documentară cu care reconstituie lumi uitate. Lucrările sale îmbină rigoarea cercetării de arhivă cu narațiunea accesibilă, aducând la lumină personaje și povești care ar fi rămas altfel îngropate în colbul istoriei.