Cum a contribuit la faurirea lumii moderne o teorie matematica periculoasa.

La sfârsitul secolului XVI si începutul secolului XVII, Europa era framântata de conflicte violente nu doar în plan politic si social, dar si în aparent mult mai pasnicul domeniu al stiintelor matematice.

Daca pe câmpurile de lupta Reforma se confrunta cu Contrareforma, în matematica batalia se dadea între partizanii infinitezimalelor – readuse acum la viata, dupa ce pusesera grele probleme anticilor – si matematicienii traditionalisti, fideli modelului geometriei euclidiene.

Ni se pare azi greu de închipuit cât de subversiva a fost ideea de infinit mic si ce miza politica, religioasa si culturala a avut sustinerea ei.

Preocupat de raporturile dintre matematica, istorie si cultura, Amir Alexander ne spune în Infinitezimal povestea impunerii notiunii de infinit mic la începuturile lumii moderne, subliniind consecintele ei pe termen lung.

Eroii cartii sunt oameni de stiinta (Galilei, Torricelli, Wallis, Newton), filozofi (Hobbes, Locke), clerici si conducatori politici – cu totii prinsi într-o lupta care, în ultima instanta, demonstreaza forta de iradiere a ideilor din matematica.

„Este continuumul alcatuit din infinitezimale? – cu greu ne putem închipui ce pasiuni a stârnit aceasta întrebare ciudata.

Dar în secolul XVII, în toiul bataliei, combatantii din ambele tabere credeau ca raspunsul putea modela toate aspectele vietii în lumea moderna care se nastea.

Si au avut dreptate: când vacarmul bataliei s-a stins, aparatorii infinitezimalelor învinsesera.

Iar de atunci lumea s-a schimbat ireversibil.“

(AMIR ALEXANDER)