Cuprins: Euthydemos, Cratylos, Gorgias, Menexenos, Menon, Phaidon, Banchetul
„Nu-i o întrebare de prisos daca Platon, eliberat de vraja socratica, n-ar fi gasit un tip de om filozofic înca si mai înalt, pierdut pe vecie pentru noi.“
— FRIEDRICH NIETZSCHE
Acest volum este al doilea din seria operei integrale a lui Platon, într-o traducere noua, de Andrei Cornea.
Despre Platon
Nascut la Atena în 427 î.Cr, într-o familie de vaza, PLATON parea menit sa se implice în politica.
De altfel, unchii sai, Critias si Charmides, îl invitasera sa li se alature la guvernarea lor tiranica, care urmase capitularii Atenei înaintea Spartei, în 404.
Întâlnirea cu Socrate, al carui discipol devenise deja de câtiva ani, i-a schimbat însa complet destinul.
Dar în 399 Socrate e condamnat la moarte de democratia recent restaurata pentru delict de opinie: ar fi introdus în cetate zei noi si ar fi corupt tineretul.
Platon se expatriaza pentru mai multi ani: calatoreste la Megara, apoi la Cyrene, în Egipt si, în fine, la Siracuza, în Sicilia.
Aici intra în conflict cu tiranul Dionysios cel Batrân si e expulzat fortat.
Revine la Atena si, în jurul lui 370, înfiinteaza Academia, prima scoala superioara de filozofie si stiinte.
Rasunetul acesteia va fi imens.
Platon nu renunta însa la proiectul de a întemeia în Sicilia domnia filozofilor, despre care scrie în dialogul Republica.
De aceea mai calatoreste de doua ori acolo, la invitatia lui Dionysios II, fiul si mostenitorul lui Dionysios cel Batrân, mort între timp.
Nu reuseste sa-l converteasca la filozofie pe Dionysios II si, din nou, îsi risca viata.
Filozoful continua sa-si scrie opera si sa predea la Academie pâna la moarte, în 347.
De la Platon ne-a ramas o opera impresionanta, cuprinzând 32 de scrieri considerate autentice.
Majoritatea dintre ele sunt dialoguri, si majoritatea dialogurilor l-au drept personaj principal pe Socrate, care dezbate cu feluriti interlocutori teme filozofice dintre cele mai diverse: etica, politica, religie, metafizica, psihologie, logica, iubire, fizica.
Din punct de vedere filozofic, opera lui Platon a format temelia filozofiei europene, fie ca ea a fost urmata, comentata si dezvoltata, fie ca a fost combatuta.
Pe de alta parte, nu putini au recunoscut valoarea literara deosebita a dialogurilor – cu rasturnari neasteptate de situatie, personaje admirabil caracterizate, ironie subtila, uneori elan mistic.
Iar rationamentul riguros se intersecteaza adesea cu imagini poetice, alegorii si mituri, care, toate laolalta, jaloneaza reperele condi tiei umane asa cum n-a facut-o nimeni altcineva vreodata