„Feldmaresalii prusaci nu se revolta!“ De la acest crez au pornit ofiterii de rang înalt prinsi între obedienta si opozitia fata de un comandant suprem din ce în ce mai paranoic.

Erwin Rommel, Wilhelm Keitel, Erich von Manstein, Friedrich Paulus, Ernst Udet si Wilhelm Canaris: sase destine reprezentative pentru o armata care  –  în ciuda scepticismului fata de ideologia nazista si a dispretului fata de „caporalul“  Hitler – s-a derobat de orice raspundere, invocând obligatia de a executa ordinele primite.

Macinata de sentimentul vinovatiei, Germania postbelica a încercat sa scape de povara culpabilitatii dând nastere unei legende conform careia armata era „curata“ si nu avea nici o legatura cu masacrele nazistilor. Ce i-a facut pe acesti ofiteri sa se puna în slujba unui regim criminal? Ce au stiut ei despre atrocitati?

Cât de implicati au fost? Pâna unde au mers în executarea ordinelor primite?

Guido Knopp si colaboratorii sai realizeaza portretele a sase dintre reprezentantii elitei militare germane care, desi nu au aderat la ideile national-socialismului, au fost instrumente ale lui Hitler în razboiul sau nimicitor.