Viata este o impertinenta solitara si, de fapt, totul se reduce la un truism: gândirea scade forta de atractie erotica si însingureaza. Cine si-ar dori sa faca amor cu un monstru inteligent si cu ochelari grosi sau sa stea sub acelasi acoperis cu alt monstru care se îndoieste tot timpul?

De la trezire pâna la culcare, de la rasarit pâna la apus, viata este o gigantica aglomerare de marunte necazuri si umilinte. Prin urmare, cine îsi propune sa supravietuiasca lumii moderne trebuie sa se lase de gândit, si poate reusi fara gres urmând pasii riguros descrisi de Hannes Stein. Cine si-ar fi închipuit una ca asta, sa ajungi sa înveti cum sa nu mai înveti!

„Decât o frunte îngândurata, mai bine riduri de expresie.“
Hannes Stein

O bijuterie scânteietoare de eseistica a epocii contemporane, un pamflet polemic swiftian dedicat ratiunii cri-tice, un perfect portret miniatural al ignorantei feroce.

 

Hannes Stein - Cum m-am lasat de gandit