![Pierderea Măsurii. Decăderea artei occidentale [1]](https://gomagcdn.ro/domains2/librariabucuresti.com/files/product/original/pierderea-masurii-decaderea-artei-occidentale-096298.jpg "Pierderea Măsurii. Decăderea artei occidentale [1]")
Hans Sedlmayr citește arta ultimelor două secole ca pe un simptom: de la romantism la brutalism, cubism și dadaism, totul pornește din pierderea referinței supreme.: Dumnezeu.
Cartea este prezentată în toate sursele ca cea mai coerentă și profundă explicație a decăderii artei occidentale
Sedlmayr nu scrie o istorie a artei în sens academic, ci o diagnosticare culturală: arta devine un instrument pentru a „măsura febra epocii moderne”. Autorul tratează arta ca simptom spiritual, nu ca simplă expresie estetică.
Cartea este prezentată în toate sursele ca cea mai coerentă și profundă explicație a decăderii artei occidentale
Sedlmayr nu scrie o istorie a artei în sens academic, ci o diagnosticare culturală: arta devine un instrument pentru a „măsura febra epocii moderne”. Autorul tratează arta ca simptom spiritual, nu ca simplă expresie estetică.
Autor: Hans Sedlmayr
Cod Produs:
30696
Ai nevoie de ajutor?
0737 989 347
- Descriere
- Caracteristici
- Review-uri (0)
Pierderea Măsurii reprezintă cea mai coerentă și profundă explicație a decăderii artei occidentale.
Fără să fie propriu-zis o istorie a artei, cartea lui Hans Sedlmayr trasează originile babiloniei moderne în tulburări spirituale și religioase, care și-au făcut simțită prezența chiar și perioadele de glorie artistică ale Apusului.
Astfel, fenomene precum brutalismul, cubismul, dadaismul șamd. încep să fie înțelese nu doar ca aberații punctuale, ci drept o consecință necesară a pierderii referinței supreme: Dumnezeu.
La apariția ei, cartea s-a bucurat de un succes enorm în Austria, fiind vândută în peste 100.000 de exemplare, în pofida etichetelor și condamnărilor care au însoțit-o inevitabil, dat fiind judecățile sale tranșante și neconvenționale.
„Sedlmayr oferă o descriere pe scurt a forțelor întunecate și distructive care au străbătut arta apuseană.
Deși era un iubitor al artei de dinainte de Revoluție, adică dinainte de secolul al XVIII-lea, în această scurtă istorie demonstrează foarte argumentat cum influențele demolatoare apar în trecut exact în momentul pe care noi l-am identificat ca fiind începutul apostaziei: secolul al XII-lea."
- Pr. Serafim Rose
"Pierderea măsurii poate fi descrisă cel mai bine drept un exercițiu de epidemiologie culturală sau spirituală. Scopul lui Sedlmayr este „să interpreteze”, să traseze „prin limbajul artei” o curbă a febrei epocii moderne.
Dar el privește arta, în această carte, mai puțin ca pe o realitate estetică și mai mult ca pe un simptom al aspirației spirituale."
- Roger Kimball
"Pierderea măsurii" este o carte fundamentală pentru a înţelege ce se întîmplă, de fapt, cu noi. Este un text fundamental pentru analiza civilizaţiei moderne. N-am zis-o eu, a zis-o Umberto Eco, eu doar confirm."
- Sever Voinescu
"În anumite privințe, Pierderea Măsurii a apărut prea devreme. Sedlmayr acordă mai multă atenție picturii decât sculpturii pentru că, spune el, „o formă lipsită de sens în sculptură riscă întotdeauna să fie pur și simplu ridicolă”. Ei bine, da – dar va fi ea percepută ca ridicolă?
Ce ar avea de spus Sedlmayr despre lucrările lui Carl Andre și despre pătratele sale metalice dispuse precum niște dale?
Ce-i drept, o mare parte din absurdul pe care îl vedem astăzi în lumea artei nu este decât o reluare obosită a absurdităților din suprarealism, futurism și dadaism.
Orice altceva s-ar putea spune despre ei, artiști precum Marcel Duchamp și Salvador Dalí au atins cu adevărat o limită care nu poate fi depășită, ci doar reluată de-a lungul unui spectru care pornește de la naivitate și ajunge la ironie, parodie și teatralitate kitsch."
- Roger Kimball
Așa cum observă Roger Kimball în noua sa introducere informativă, „Pierderea Măsurii” este la fel de mult un exercițiu de analiză culturală sau spirituală, cât este și o lucrare de istorie a artei.
Sedlmayr citește arta ultimelor două secole ca pe un graf de febră al epocii moderne, în măreția și în decăderea ei.
El discută apariția Romantismului, cu eliberarea imaginației, ca o rupere conștientă a artei de tradițiile umaniste și religioase, tratând esteticul ca pe o categorie independentă de nevoile umane.
Privind scopurile sociale ale arhitecturii, Sedlmayr arată cum grădina peisagistică, monumentul arhitectural și expoziția industrială mărturiseau o nouă relație nu doar între om și creațiile sale, ci și între om și forțele care îl transcend.
În aceste instituții, omul își divinizează puterile inventive cu care speră să stăpânească și să depășească natura.
La fel, muzeul de artă neagă transcenderea printr-un nivel cultural în care Heracle și Hristos devin frați ca obiecte de contemplare estetică.
În centrul „Pierderea Măsurii” se află ideea că, în artă, la fel ca în viață, urmărirea autonomiei absolute este în final o rețetă pentru dezastru, atât estetic, cât și existențial.
Sedlmayr scrie ca un catolic augustinian. Pentru el, motivul de bază pentru urmărirea autonomiei este mândria. Centrul pierdut al subtitlului său este Dumnezeu.
Visul autonomiei, susține Sedlmayr, este pentru creaturile finite și muritoare, o iluzie periculoasă.
Fără să fie propriu-zis o istorie a artei, cartea lui Hans Sedlmayr trasează originile babiloniei moderne în tulburări spirituale și religioase, care și-au făcut simțită prezența chiar și perioadele de glorie artistică ale Apusului.
Astfel, fenomene precum brutalismul, cubismul, dadaismul șamd. încep să fie înțelese nu doar ca aberații punctuale, ci drept o consecință necesară a pierderii referinței supreme: Dumnezeu.
La apariția ei, cartea s-a bucurat de un succes enorm în Austria, fiind vândută în peste 100.000 de exemplare, în pofida etichetelor și condamnărilor care au însoțit-o inevitabil, dat fiind judecățile sale tranșante și neconvenționale.
Vei găsi în Pierderea Măsurii
- arta ultimelor două secole citită ca simptom al epocii moderne;
- romantismul privit ca ruptură de tradițiile religioase;
- arhitectura înțeleasă ca relație între om și forțele care îl depășesc;
- muzeul ca loc în care transcendența este negată;
- brutalismul, cubismul și dadaismul explicate prin pierderea referinței supreme;
- ideea că urmărirea autonomiei absolute, în artă ca și în viață, duce la dezastru;
- un volum de 344 de pagini despre artă, civilizație și spiritualitate.
Recomandari: Pierderea Măsurii. Decăderea artei occidentale
„Sedlmayr oferă o descriere pe scurt a forțelor întunecate și distructive care au străbătut arta apuseană.
Deși era un iubitor al artei de dinainte de Revoluție, adică dinainte de secolul al XVIII-lea, în această scurtă istorie demonstrează foarte argumentat cum influențele demolatoare apar în trecut exact în momentul pe care noi l-am identificat ca fiind începutul apostaziei: secolul al XII-lea."
- Pr. Serafim Rose
"Pierderea măsurii poate fi descrisă cel mai bine drept un exercițiu de epidemiologie culturală sau spirituală. Scopul lui Sedlmayr este „să interpreteze”, să traseze „prin limbajul artei” o curbă a febrei epocii moderne.
Dar el privește arta, în această carte, mai puțin ca pe o realitate estetică și mai mult ca pe un simptom al aspirației spirituale."
- Roger Kimball
"Pierderea măsurii" este o carte fundamentală pentru a înţelege ce se întîmplă, de fapt, cu noi. Este un text fundamental pentru analiza civilizaţiei moderne. N-am zis-o eu, a zis-o Umberto Eco, eu doar confirm."
- Sever Voinescu
"În anumite privințe, Pierderea Măsurii a apărut prea devreme. Sedlmayr acordă mai multă atenție picturii decât sculpturii pentru că, spune el, „o formă lipsită de sens în sculptură riscă întotdeauna să fie pur și simplu ridicolă”. Ei bine, da – dar va fi ea percepută ca ridicolă?
Ce ar avea de spus Sedlmayr despre lucrările lui Carl Andre și despre pătratele sale metalice dispuse precum niște dale?
Ce-i drept, o mare parte din absurdul pe care îl vedem astăzi în lumea artei nu este decât o reluare obosită a absurdităților din suprarealism, futurism și dadaism.
Orice altceva s-ar putea spune despre ei, artiști precum Marcel Duchamp și Salvador Dalí au atins cu adevărat o limită care nu poate fi depășită, ci doar reluată de-a lungul unui spectru care pornește de la naivitate și ajunge la ironie, parodie și teatralitate kitsch."
- Roger Kimball
Prezentarea cartii: Pierderea Măsurii. Decăderea artei occidentale
Așa cum observă Roger Kimball în noua sa introducere informativă, „Pierderea Măsurii” este la fel de mult un exercițiu de analiză culturală sau spirituală, cât este și o lucrare de istorie a artei.
Sedlmayr citește arta ultimelor două secole ca pe un graf de febră al epocii moderne, în măreția și în decăderea ei.
El discută apariția Romantismului, cu eliberarea imaginației, ca o rupere conștientă a artei de tradițiile umaniste și religioase, tratând esteticul ca pe o categorie independentă de nevoile umane.
Privind scopurile sociale ale arhitecturii, Sedlmayr arată cum grădina peisagistică, monumentul arhitectural și expoziția industrială mărturiseau o nouă relație nu doar între om și creațiile sale, ci și între om și forțele care îl transcend.
În aceste instituții, omul își divinizează puterile inventive cu care speră să stăpânească și să depășească natura.
La fel, muzeul de artă neagă transcenderea printr-un nivel cultural în care Heracle și Hristos devin frați ca obiecte de contemplare estetică.
În centrul „Pierderea Măsurii” se află ideea că, în artă, la fel ca în viață, urmărirea autonomiei absolute este în final o rețetă pentru dezastru, atât estetic, cât și existențial.
Sedlmayr scrie ca un catolic augustinian. Pentru el, motivul de bază pentru urmărirea autonomiei este mândria. Centrul pierdut al subtitlului său este Dumnezeu.
Visul autonomiei, susține Sedlmayr, este pentru creaturile finite și muritoare, o iluzie periculoasă.
Titlu: Pe muchie de cutit
Colectie:
Anul Aparitiei: 2026
Numar De Pagini: 344
Autor: Hans Sedlmayr
Editura: Contramundum
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Recomandari
Produse similare
Suport clienti
Luni - Vineri 09:00 - 18:00
Sambata 09.00 - 14.00