Istoria mirodeniilor în Evul Mediu este o lucrare de referinta care evidentiaza rolul fundamental al condimentelor în istoria lumii medievale, acestea fiind considerate de unii istorici un adevarat „motor al istoriei”.
Cautarea lor neîncetata a stimulat calatoriile spre pamânturi pâna atunci necunoscute, a impulsionat revolutia nautica medievala, ducând la numeroase inovatii în domeniul transportului maritim si a declansat dorinta occidentalilor de a cuceri tarile producatoare din Extremul Orient.
Astfel, putem presupune ca, daca nu ar fi existat aceasta cautare frenetica a pretioaselor mirodenii, Cristofor Columb, Vasco da Gama sau Magellan nu si-ar fi lasat, probabil, numele în istorie…
Considerate a proveni chiar din paradis, mirodeniile constituie în Evul Mediu un simbol al bogatiei, al fericirii si al prestigiului, al confortului material si al preeminentei sociale, fiind în acelasi timp indicatori sociali ai gustului si ai elegantei.
Pretul lor ridicat, datorat raritatii si originilor lor îndepartate si misterioase, le rezerva elitei societatii pentru mesele festive sau pentru îngrijirea corpului.
E cât se poate de evident astfel faptul ca ele nu sunt o marfa ca oricare alta, fiind în acelasi timp condiment si medicament, colorant si parfum.
Cu eruditie si un stil extrem de captivant, Michel Balard reuseste sa expuna în aceste pagini toate fatetele mirodeniilor, începând de la calitatile lor gustative si curative si impactul lor în societatile occidentale, pâna la implicatiile lor geopolitice.
Actualmente profesor emerit la Universitatea Paris-I Panthéon-Sorbonne , Michel Balard a fost distins în 2024 cu Premiul Provins Moyen Âge pentru volumul „Istoria mirodeniilor în Evul Mediu”.
Etimologia cuvântului mirodenii ne trimite la latinescul „species” folosit cu sensul de substantele vegetale, minerale sau animale folosite în farmacie, în bucatarie si pentru mestesuguri.
Sub umbrela acestui termen au fost incluse mai târziu si produsele aromatice si medicinale, dar si orezul, mierea, zaharul si portocalele.
Cartea de fata detaliaza tipurile de mirodenii si utilizarile lor în Evul Mediu, bazându-se pe cartea „La pratica della mercatura” - un manual de comert scris pentru bancherii din Florenta evului mediu.