Harta Cunoasterii

O istorie in 7 cetati sau cum au fost pierdute si regasite ideile antichitatii

Din Alexandria secolului al VI-lea la Bagdadul secolului al IX-lea, din Córdoba musulmana într-un Toledo catolic, din Mesopotamia abbasida la Spania andaluza, de la scoala de medicina medievala din Salerno pâna la Palermo si, în cele din urma, la Venetia renascentista, unde marile tiparnite ale orasului negustoresc aveau sa permita geometriei lui Euclid, sistemului astronomic conceput de Ptolemeu si tezaurului de lucrari de medicina scrise de Galen sa se raspândeasca într-o lume framântata si avida de cunoastere.

O vânatoare de comori epopeica prin neasteptatul labirint al cunoasterii, strabatând vremuri, credinte si continente cu îndrazneala erudita si meticulozitate entuziasta, într-o subtila rapsodie a învatatilor.

Urmând traseul acestor fire fragile de initiere de la secol la secol, de la est la vest si de la nord la sud, Violet Moller dezvaluie, în toata splendoarea ei, reteaua de legaturi dintre lumea islamica si crestinism, fluxul si refluxul cunoasterii, schimbul liber de idei între religii si culturi cât mai diferite, toate semne distinctive ale lumii moderne care aveau sa transforme matematica, astronomia si medi­cina de la începutul Evului Mediu pâna în Renastere.

Daca am putea privi de la înaltime lumea mediteraneeana din anul 500, ce am vedea?

Un rege ostrogot pe tronul de la Roma, straduindu-se, pe cât îi statea în puteri, sa arate a împarat.

Un împarat la Constantinopol, reconstituind gloria Romei imperiale pe tarmul Bosforului si, departe spre sud, chiar în leaganul civilizatiei, un sahinsah persan, punând la cale urmatoarea miscare într-un interminabil razboi de la hotarele lui de nord. O lume a schimbarii, o lume a confuziei în care orasele se chirceau, bibliotecile ardeau si prea putine lucruri mai pareau sigure.

Marea biblioteca din Alexandria, întemeiata în jurul anului 300 î. Hr. de regele egiptean Ptolemeu I, a repre­zentat dintotdeauna simbolul suprem al aspiratiei carturaresti.

Aici s-a nascut ideea de a cuprinde întreaga cunoastere într-un singur loc prin aducerea unui exemplar din fiecare text care putea fi gasit.

Acest „vis al universalitatii“ i-a bântuit, începând de atunci, pe colectionarii de carte si pe librari si a stat la baza bibliotecilor moderne care gestioneaza drepturile de autor, care primesc câte un exemplar din fiecare volum publicat la ele în tara.

La fel ca majoritatea bibliofililor de succes, regii Egiptului si bibliotecarii lor îsi urmareau acest vis cu obstinatie si fara scrupule: furtul, împrumutul, cersitul – totul era permis pentru desavârsirea colectiilor.

Apoi autoritatile au dat ordin ca toate navele care treceau prin Alexandria sa fie perchezitionate si sa fie confiscat orice sul gasit la bord.

Acestea erau apoi marcate cu precizarea „de pe vase“ si ajungeau pe rafturile Bibliotecii. Când atenienii dadeau cu împrumut suluri de valoare pentru a fi copiate, egiptenii refuzau sa le înapoieze, preferând sa pastreze originalele si sa trimita înapoi exemplare copiate, renuntând la suma uriasa platita de ei drept garantie. Aceasta politica agresiva de achizitii s-a dove­dit reusita si, dupa câteva zeci de ani, Biblioteca dispunea de mii de texte pe orice subiect, de la gastronomie pâna la teologie iudaica – o colectie fara egal oriunde pe pamânt, atât ca dimensiuni, cât si ca varietate a subiectelor.

Însa regii Ptolemei nu colectionau doar carti, ci si minti luminate. Au întemeiat o comunitate de învatati în sanctuarul construit de ei spre gloria muzelor – cele noua zeite grecesti care inspirau artele si stiintele, sanctuar care s-a facut cunoscut sub denumirea de Muzeu sau Museion, fiind strâns legat de Biblioteca, unde erau invi­tati sa vina si sa lucreze eruditi din întreaga lume a Mediteranei.

Autor

Violet Moller, specialista în istorie independenta si scriitoare, este interesata de istoria ideilor si de modalitatea în care cunoasterea s-a transmis de-a lungul vremii.

Subiectul dizertatiei ei doctorale, sustinute la University of Edinburgh, s-a referit la bibliotecile din Britania la începutul epocii moderne, mai exact la colectarea si organizarea cunoasterii intelectuale.

De aici si interesul ei fata de istoria stiintei într-un context mai larg, rezultatul fiind volumul de fata. Desfasoara o activitate editoriala intensa, publicând într-o serie de jurnale articole despre fenomenul cultural în domeniile teatrului, muzicii, artelor plastice si cartii.