Ce înseamnă pământul pentru un român medieval — și cum a modelat această legătură sacră identitatea unui popor întreg? Academicianul Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române, analizează proprietatea, moștenirea și sentimentul Țării Românești de la primele documente medievale până în secolul XVI — comparând Moldova, Muntenia și Transilvania, fără să piardă niciodată din vedere marele tablou al unității.
Autor: Ioan-Aurel Pop
Colecție: Historia
„Lecția pământului în cultura română trimite la timpuri mitologice. Pe atunci, nu se puteau imagina viața în afara pământului și pământul în afara vieții. De aceea, oamenii datorau un respect sacru față de pământ, pe care-l adorau aidoma apei, focului și aerului. Românii nu au făcut excepție de la această viziune, adorând pământul ca pe-o zeitate, cinstindu-l și, mai presus de toate, lucrându-l cu grijă, ca să producă hrană, să ofere adăpost și să ocrotească viața."
Academicianul Ioan-Aurel Pop oferă în această carte o analiză minuțioasă a locului deținut de pământ — și de proprietatea asupra pământului — în epoca medievală românească, cu dese trimiteri și la realitățile europene ale perioadei. Preocupările sale depășesc aspectele economice, sociale sau juridice și se extind asupra identității naționale, privite în contextul legăturii profunde dintre om și pământ în spațiul românesc medieval.
Comparând sistematic situațiile din Moldova, Muntenia și Transilvania, Pop pornește de la convingerea formulată de Nicolae Iorga: că în timpurile vechi, tot pământul locuit de români se numea Țara Românească — un cuvânt mare, covârșitor și frumos, care nu făcea distincție între provincii.
Pământul în secolul al XIII-lea în interiorul și în afara arcului Carpatic — cine îl stăpânea, cum era organizat și ce însemna juridic și social.
Din ce era formată o moșie medievală românească — structura proprietății, limitele ei și raportul dintre stăpâni și supuși în Țara Românească și Moldova.
Moștenirea pământului de către femei — un aspect rar discutat al dreptului medieval românesc, cu implicații sociale și juridice surprinzătoare.
Legăturile dintre oameni și pământ în Evul Mediu — și cum aceste legături au modelat identitatea colectivă și sensul cuvântului „Țară" la români.
Sentimentul pământului la români — concluzia cărții și, poate, cea mai importantă contribuție a ei: o punte între istoria medievală și identitatea românească de astăzi.
O lucrare cu iz polemic asumat, presărată cu amintirile autorului — departe de ariditatea manualului, aproape de pasiunea istoricului care crede în ce scrie.
Despre autor
Ioan-Aurel Pop este academician, profesor universitar și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă istoria medievală a românilor. Fost președinte al Academiei Române, este unul dintre cei mai importanți și mai prolific medieviști români în activitate, cu zeci de lucrări de referință despre istoria Transilvaniei, a spațiului românesc medieval și a identității naționale. Scrie cu autoritatea cercetătorului de arhivă și cu căldura celui care simte că istoria pe care o studiază îl privește direct.
Titlu: Pământul şi Ţara în Evul Mediu românesc (secolele XIII-XVI)
Editura: Polirom
Autor: Ioan-Aurel Pop
Colectie: Historia
Numar De Pagini: 272
Anul Aparitiei: 2026
Suport clienti
Luni - Vineri 09:00 - 18:00
Sambata 09.00 - 14.00