„Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor” este relatarea unui martor care a luptat de partea rebelilor, a fost capturat de romani și a văzut apoi distrugerea Ierusalimului din tabăra învingătorilor.
Flavius Josephus descrie Primul Război Iudeo-Roman (66–73 d.Hr.), de la primele revolte până la căderea cetății Masada.
Autorul a fost comandantul rebelilor din Galileea, apoi consilier și translator al generalului Titus, fiul împăratului roman Vespasian.
Vei găsi în Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor
- cauzele războiului: tensiunile religioase și abuzurile procuratorilor romani;
- revolta din anul 66 și respingerea atacului legiunilor romane conduse de Cestius Gallus;
- campania romană din Galileea, căderea cetății Iotapata și capturarea lui Josephus;
- profeția prin care Josephus a scăpat cu viață: generalul Vespasian va deveni împărat;
- moartea lui Nero, anul celor patru împărați și urcarea lui Vespasian pe tron;
- asediul Ierusalimului din anul 70, foametea, incendierea Templului și prada de război dusă la Roma;
- sfârșitul de la Masada, în 73, unde, potrivit relatării lui Josephus, apărătorii au preferat să-și ia viața decât să cadă în sclavie.
Despre autor:
Josephus Flavius a fost un membru al unei familii preoțești care servea Templul din Ierusalim, înrudit cu dinastia Hașmoneilor și apropiat al fariseilor, dar a admirat în același timp forța Imperiului Roman.