Regii si reginele Romaniei de Ion Bulei

Pachetul contine volumele: 

1 Un Hohenzollern in Romania: Carol I
2. Bunul nostru rege: Ferdinand
3. Regina Maria    
4. Ultimul rege al Romaniei Mari: Carol al II-lea

Un Hohenzollern in Romania: Carol I

Cartea de fata are in centrul ei pe Carol I, cel mai important dintre regii nostri, creatorul unei dinastii in Romania, singura pe care am avut-o. si care nu este o dinastie germana.

"Dinastia mea e romana, declara regele Ferdinand la Consiliul de Coroana de la Palatul Cotroceni din Bucuresti, din august 1916. Romanii l-au adus aici pe unchiul meu, pe regele Carol, ca sa intemeieze o dinastie germana la gurile Dunarii, ci o dinastie nationala. si revendic pentru Casa mea cinstea de a fi indeplinit in intregime misiunea pe care acest popor i-a incredintat-o."

Spunea aceasta constient fiind ca unchiul sau nu crease doar o dinastie la intalnirea Dunarii cu marea.

Crease si o monarhie constitutionala si stabilise reguli de functionare a statului roman modern. 

Bunul nostru rege: Ferdinand

In noaptea de 19 spre 20 iulie 1927, inainte de a trece la cele vesnice, ultimele cuvinte ale regelui Ferdinand I al Romaniei au fost: "Ma simt obosit... obosit... obosit".

Fusese cu adevarat obositoare domnia lui?

O domnie deloc lunga, din septembrie 1914 pana in iulie 1927. Doar 13 ani.

Putin fata de domnia lui Carol I, ce durase 47 de ani. Dar..., non multum sed multa. Pentru ca, desi scurta, domnia lui a fost plina de evenimente, de schimbari radicale, de zbucium si trairi.

O domnie care a trecut printr-un razboi european si mondial, cu toate transformarile aduse in plan regional. Europa imperiilor anului 1914 devine, in 1918, Europa statelor nationale. Romania Mica din 1914 devine, in 1918, Romania Mare.

Unde este locul lui Ferdinand I in toata aceasta opera de transformare? Aceasta e intrebarea la care noua noastra carte incearca sa raspunda.

Ceea ce propunem nu este doar un gest de politete al istoricului de dincolo de timp (adica este foarte firesc sa scriem si povestea sotului dupa ce am scris povestea sotiei).

Ceea ce ne-a interesat a fost sa observam cum, coborand parca din istoria noastra mai veche si din mandria prusaca, Ferdinand al Romaniei, produs al istoriei si totodata victima a ei, exprima cum nu se poate mai limpede un proces de asimilare. In cazul de fata, asimilarea personajului principal de catre mediul peste care i-a fost dat sa domneasca.

Linia dinastica construita de Carol I a fost asezata de Ferdinand I pe tronul implinirii nationale.

Regina Maria

Regina Maria continua sa fie o fascinatie pentru noi. Ne incanta cu adevarat metamorfoza unei principese pe jumatate englezoaica, pe jumatate rusoaica intr-o regina mai romanca decat romanii, iubindu-i pe acestia si iubindu-le tara pana la a se confunda cu ei si cu ea.

Despre Maria s-a scris mult. Cel mai mult a scris ea insasi. si a facut-o cu mare talent.

Pentru ca intre atatea daruri cu care a inzestrat-o Dumnezeu l-a avut si pe acela al asternerii cuvintelor pe hartie. Dar despre ea au scris si cei chemati prin meseria lor s-o faca.

Au scris istoricii. Pe unul dintre ei, pe cunoscutul istoric Ion Bulei, il publicam si noi cu aceasta carte care ne propune o bucurie a lecturii, un stil, un fel propriu de a fi.

Ne propune o regina Maria care vine din nou printre noi invitandu-ne sa-i reascultam "povestea vietii mele" repovestita.    

Ultimul rege al Romaniei Mari: Carol al II-lea

Despre Carol al II-lea s-a scris si, fara indoiala, se va mai scrie. Pentru ca el sta cu domnia lui in mijlocul furtunii, intre razboaie sau in pregatirea lor, intr-o vreme in care granitele se misca in plansul refugiatilor si in durerea unei tari in genunchi.

Zece ani de domnie ai lui Carol al II-lea au ridicat economia si cultura regatului roman, dar nu au reusit sa-l puna la adapost de primejdie.Imaginea lui Carol al II-lea este prin excelenta imaginea regelui in Romania, asa cum Maria, mama lui, este imaginea reginei. Carol I este personajul auster care impune romanilor seriozitate si dorinta de a ridica o tara, Ferdinand construieste Romania cea Mare, iar Mihai este frumosul tanar pe care toata lumea simte nevoia sa-l mangaie.

Tatal sau, Carol al II-lea, este regele sub care procesul de modernizare a Romaniei devine rapid si generalizat. E un sef de stat priceput, plin de inteligenta.

Dar si lipsit de noroc. Si cu multe defecte: afemeiat, inconjurat de prea multi oameni corupti, incapabil de reactii potrivite si la timp, fara curaj.

"A fost si demon si erou; si intruchipare a puterilor intunericului, si aratare luminoasa, deschizatoare de zari mai bune", cum cu dreptate scria Grigore Gafencu.

El "nu poate fi inteles daca nu este judecat in acelasi timp cu toata societatea romaneasca, care l-a hulit sau l-a adulat, exagerandu-i de atatea ori scaderile sau trecandu-i in sarcina propriile ei pacate".


Dspre autor: 

ION BULEI - Cercetator (1971-1990), profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti (din 1993), diplomat (atasat cultural la Roma, 1990-1993), director al Institutului Cultural Roman de la Venetia (1993-2003), director ISPRI al Academiei Romane (2003-2011), autor a 22 de carti si a peste 200 de studii si articole. A fost distins cu Premiul "Nicolae Iorga" al Academiei Romane (1987), Premiul Uniunii Scriitorilor (1993, 2006), Premiul revistei "Magazin istoric" (1996, 2017), Premiul "Constantin Brancoveanu" al Fundatiei Alexandrion (2016). A fost decorat cu "Steaua Romaniei, in grad de cavaler (2000), este Doctor honoris causa al Universitatii Ovidius din Constanta (2009) si al Universitatii Constantin Brancusi din Targu-Jiu (2018).