Povesti din Bellu, volumul 1 si volumul 2

Povesti din Bellu volumul 1

Povestile acestea sunt adevarate. Sunt povestile de viata ale unor personalitati retrase în istorie: Cantacuzino, Vacarescu, Dalles, Balaceanu, Poroineanu, Otetelisanu...

Dar le-am numit povesti ca sa nu se creada ca sunt cine stie ce evocari scrobite, cu pretentii didactice.

Nu este cazul.

De ce am reconstituit cursul unor vieti stinse demult pornind de la monumentele lor funerare din Bellu?

Pentru ca în Bellu se mai pastreaza, înca, dovezi ca acesti oameni au existat cu adevarat, ca Dalles nu e doar o sala de spectacol în centru, ca Poroineanu înseamna mai mult decât un parc în Caracal si Cantacuzino nu e doar numele unui spital.

În plus, monumentele lor funerare – impunatoare, spectaculoase sau înduiosator de simple – sunt un ultim mesaj peste timp de la cei care le-au construit.

Povesti din Bellu volumul 2

Daca în primul volum al „Povestilor din Bellu” am descoperit destinele unor familii ca Bellu, Dalles, Cantacuzino, Assan etc., volumul al doilea reînvie personalitati precum Sofia Mavrodin, Luigi Cazzavillan, Inginerul Liviu Ciulley, Evloghie si Hristu Gheorghieff, Anastase Simu.

Acestea sunt alte povesti adevarate, povesti ale unor vieti care s-au stins demult.

Ca sa le scriu, am rascolit arhive si biblioteci si am rasfoit sute de ziare, cautând sa reconstitui imaginea pe care o aveau în ochii contemporanilor oameni care au însemnat ceva în trecutul nostru.

Voiam sa aflu cum au fost ei de fapt, cum au trait, daca au iubit si pe cine, daca au urât si de ce, adica tot ceea ce exprima, pe monumentele funerare din Bellu, liniuta minuscula dintre anul nasterii si cel al mortii.

Au iesit la iveala îngemanari curioase sau înduiosatoare de fapte mari si gesturi meschine, inteligenta sclipitoare si naivitate incredibila, sinceritate brutala si ipocrizie.

Personajele care au ramas în istorie nu au nicio legatura cu sfintii zugraviti în bisericile pe care le-au ctitorit.

Cristiana Trica

Recomandare:

Cristiana Trica e istoric. Pentru ea, cele doua secole de existenta ale cimi­tirului Bellu, legate de istoria Bucurestilor în care e specialista, înseamna în primul rând par­cursuri genealogice reconstituite din biblio­grafii, arhive, ziare si istorii orale pastrate în vechi familii.

Înseamna evocarea, cu pa­siune si talent, a unor personaje reale, de­venite uneori subiecte de legende urbane, pentru ca „Bellu e cumintenia de azi a unui trecut care numai cuminte n-a fost pe când era prezent”