Parfum de curtezană

Roman dens, de o mare finețe, proiectat pe planuri multiple, Parfum de curtezană este o poveste emblematică de iubire și ură între o mamă și o fiică, o narațiune istorică în Japonia primelor decenii ale secolului XX și o meditație asupra condiției femeii în universul crud al gheișelor.

A fost ecranizat în 1964, în regia lui Keisuke Kinoshita, cu Mariko Okada și Nobuko Otowa în rolurile principale.

Tomoko este frumoasă, dar nici pe departe atât de frumoasă ca mama ei, Ikuyo.

Și totuși fiica ajunge o gheișă celebră și respectată, în vreme ce Ikuyo va purta mereu povara trecutului rușinos de curtezană.

Sawako Ariyoshi, ale cărei romane gravitează mereu în jurul unor femei puternice, exemplare, trasează cu linii sigure și delicate, ase­menea maeștrilor tușului, portretul memorabil al unei gheișe gingașe ca o floare, pe care însă loviturile sorții nu o pot înfrânge.

„Sawako Ariyoshi este una dintre cele mai valoroase voci ale literaturii japoneze postbelice.“ — J. Thomas Rimer, A Reader’s Guide to Japanese Literature

„În proza lui Sawako Ariyoshi, femeile – până atunci reduse la tăcere – își fac auzită vocea cu o forță deosebită.“ — Mark Weston, Giants of Japan