Introducere in terapia psihanalitica
Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcisice si borderline sau chiar psihoze).
Prezentul tratat de tehnica psihanalitica ofera o perspectiva sintetica si extrem de clara asupra evolutiei tehnicii psihanalitice, prezentand atat abordarea clasica, dar si abordarea contemporana.
W. Mertens insista in acest volum asupra modului in care sunt tratate in psihanaliza contemporana aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistentei, transferul si contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificatia viselor si multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrata prin vignete clinice.
Studentii, psihologii sau medicii care doresc sa se instruiasca in continuare in psihoterapia psihanalitica, dar, fireste, si terapeutii deja formati si alti cititori vor gasi in aceasta carte un ghid pentru o mai buna intelegere a desfasurarii procesului psihanalitic.
O alta explicatie posibila a problemei de ce clinicienii buni, chiar daca sunt de proveniente teoretice diferite, obtin rezultate pozitive asemanatoare, consta in urmatoarea idee: cea mai semnificativa forma de intuitie din partea analis- tului consta in intuitia interactiunilor transfer-contratransfer si mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar in orice terapie (inevitabil).
Terapeutii buni pot sa faca fata cu bine intreruperii contactului, in timp ce terapeutii ambitiosi, care se simt impliniti, intampina dificultati sa mai reactioneze empatic dupa critica, dezamagirea sau retragerea pacientului.
Este important ca relatia terapeutica sa fie utilizata cu folos atunci cand analistul poate anti- cipa, pe baza intelegerii sale scenice, fantasmele transferentiale inconstiente ale pacientilor sai.
Cand oamenii se hotarasc sa mearga la un psihanalist, ei au in vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare.
De exemplu, vor sa se simta mai vii, sa scape de frecventele dureri de cap, sa se delimiteze mai bine fata de alti oameni, sa atinga o capacitate de traire sexuala mai intensa, sa renunte la ganduri compulsive chinuitoare, sa scape de angoasele de contact si de relatie, sa vada din nou un sens in viata lor, sa se desparta in cele din urma de un partener pe care nu-l iubesc, dar fara sa traiasca sentimente profunde de abandon, sa-si domine vechile experiente traumatice, sa depaseasca in sfarsit sentimentele jenante de vinovatie si inferioritate, sa invete sa-si controleze starile continue de angoasa si multe altele.
Scopurile terapeutice ale unui pacient care cauta tratament merita sa fie luate in serios, iar in cercetarile recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoza si succes, deoarece pot contine o apreciere privind adecvarea si capacitatea de colaborare
Wolfgang Mertens
Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinica si psihanaliza la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen.
