„Textul lui Mateiu I. Caragiale e scris pentru acele momente din viata fiecarui om în care trecutul e mai important decât actualitatea, voluptatea mai importanta decât adevarul, miresmele închipuite sau visate mai importante decât realul.

E o apoteoza a placerii, cu extazele si abisurile ei pline de primejdii.“

(Andrei PLESU)

„Craii de Curtea-Veche este cea mai putin pamânteasca dintre lucrarile noastre epice.

Totul poate fi identificat si gasit conform cu imaginea contemporana a societatii si totusi toate sunt ridicate, cu mult peste nivelul contingentelor, într-un cer de legenda, de mit.“ (PERPESSICIUS)

„Craii de Curtea-Veche a fost si va ramâne una dintre operele cele mai reputate ale literaturii române, careia multi «mateini» îi dedica un adevarat cult.

Opera este o evocare plina de farmec amar, de nostalgie sfâsietoare a Bucurestilor, în chipurile sale vechi, de pe la jumatatea secolului al nouasprezecelea pâna în preajma Primului Razboi Mondial.

A iubi profund Craii înseamna a face sa retraiasca în imaginar Bucurestii aceia.

Desenator si acvarelist de imens talent, Razvan Luscov s-a preocupat cu devotiune, ingeniozitate si rabdare sa regaseasca urmele lumii pierdute în care se desfasoara actiunea romanului.

Întemeiat pe mii de documente de epoca, artistul a reconstituit în sute de ilustratii case, strazi, saloane, oameni, a dat un chip pe care nu-l putem uita lui Pasadia, Pantazi, Pirgu, Penei, Arnotenilor...

Cu o pasiune de arheolog, întelegând ca urma realitatii este cel mai bun combustibil al fanteziei, Razvan Luscov a suprapus operei mateine o lume de imagini de care nu ne vom mai putea dispensa... mai mult, a redat viata unei lumi disparute pe care o plângem cu o dulce-amara melancolie.“ (Ion VIANU)