Pentru ca o adunatura de indivizi disparati, care poate nici nu se cunosc unii pe altii, sa devina coechipieri si sa participe eficient la o activitate colectiva cu un scop comun, ori pentru ca intr-o comunitate sa apara coeziunea sociala si atitudinea civica responsabila, e necesara spargerea barierelor psihologice si inhibitiilor naturale care despart oamenii..

Educatia obisnuita acum (scoala, familie) este individualista. Scoala ne invata "fiecare pentru el"; ceilalti sunt concurenti sau dusmani, si nu oportunitati sau avantaje potentiale. Copiii invata sa fie egoisti, iar nestiinta adultilor de mai tarziu de a comunica si stabili relatii interpersonale folositoare duce la izolare si alienare.

"Fiecare pentru el"; ceilalti sunt concurenti sau dusmani, si nu oportunitati sau avantaje potentiale. Copiii invata sa fie egoisti, iar nestiinta adultilor de mai tarziu de a comunica si stabili relatii interpersonale folositoare duce la izolare si alienare.

Jocurile de tip nou au ca rol deprinderea mecanismelor de colaborare sau de cooperare si au ca scop cresterea gradului de participare individuala in cadrul unui grup si formarea capacitatii de rezolvare in colectiv a unor probleme. Ele pot servi la imbunatatirea spiritului de echipa, desfiintarea barierelor si stereotipurilor psihologice, cresterea increderii in sine a participantilor, cresterea tonusului si conditiei fizice si mintale a jucatorilor, cresterea solidaritatii si responsabilitatii.