Cartea prezinta o serie de dezvaluiri din intimitatea familiei Ceausescu. O multime de picanterii tin treaz interesul cititorului, de la o pagina la alta.

Se face descrierea, intr-un stil pur jurnalistic, a tuturor locuintelor prezidentiale, a palatelor si castelelor foste regale (Palatul Cotroceni, Palatul Printului Nicolae, Foisor), pina la dormitorul din vila din cartierul Primaverii.

Lui Nicolae si Elenei Ceausescu le placeau obiectele lucrate si impodobite pina la extrem. Dormitorul celor doi era stil Ludovic al XIV-lea, aurit in intregime, din care, totusi, nu lipseau canapelele celor doi ciini, Corbul si Charonne. In legatura cu hrana cuplului Ceausescu, aflam din volum ca cei doi preferau legumele, cultivate pe un pamint tratat cu ingrasamint natural, iar animalele care se taiau pentru masa cuplului pasteau pe niste cimpuri tratate in mod natural.

Nevoia lor de curatenie atingea cote surprinzatoare si se purtau ca niste criminali cu servitorii lor: “Cind intrau in casa, se dezinfectau cu spirt. Chiar si ofiterii care ii insoteau aveau in buzunar sticle cu spirt si, cind dadeau mina cu cineva, pe parcurs, imediat se duceau la toaleta si isi puneau spirt in palma”.

Pe linga informatiile strict profesionale, Camil Roguski ne dezvaluie date extrem de interesante din domeniul diplomatiei, despre Hotelul “Carmen” din Predeal, destinat diplomatilor si care fusese impinzit de microfoane, despre afacerile cu armament, despre imbracamintea si lenjeria de pat, dar si despre petrecerile si Revelioanele celor doi.

Casa Poporului ocupa un capitol aparte, intitulat “Casa cea Mare”: covorul proiectat de Camil Roguski, al doilea ca marime din lume (18 metri latime si circa 30 metri lungime, cintarind vreo 2 tone si jumatate, la mutarea caruia era nevoie de 160 de oameni): dotarile buncarelor de la subsol (acestea puteau sa functioneze independent citeva zile, erau legate la diverse sisteme de tunele, cum ar fi tunelul tehnic al metroului) si multe altele.