File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983 (ed. a II-a)

Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de Securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mişcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalităţile politice importante, cu diplomaţii străini acreditaţi în România, strategia sa de a scoate ţara din alianţa cu Germania lui Hitler şi a o trece de partea aliaţilor, acţiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August şi, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomaţii englezi şi americani şi pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic.

Recomandare:

Potrivit lui Corneliu Coposu, după 23 august 1944 cea mai importantă preocupare a lui Iuliu Maniu nu a fost legată nici de evoluția frontului, nici de intrarea la guvernare și poate nici chiar de strategia de recîștigare a teritoriilor pierdute de România în 1940. Întrebarea fundamentală care îl frămînta pe cel mai important om politic din România acelui moment era dacă Bucureştiul a fost cedat de către americani și britanici sferei de influență sovietice.

***

Jurnalul lui Coposu mai arată, indirect, și de ce Maniu își punea mai multă speranță în britanici decît în americani, deși „memoriul cedării“ fusese trimis și la misiunea americană. Lămurirea vine în consemnarea din 13 aprilie 1945, la o zi după anunțul morții lui Roosevelt. Coposu scrie că, potrivit lui Maniu, „din gelozie împotriva Angliei“, Roosevelt luase des partea sovieticilor în detrimentul britanicilor și că președintele american poartă „răspunderea de căpetenie“ în legătură cu eșuarea planului conceput de Churchill de debarcare aliată în Balcani.

(Ionuţ IAMANDI, Dilema Veche)