"Florilegiul Unsprezece secole de poezie din Franta s-ar cuveni sa-nceapa cu Troparul Sfintei Eulalia (cca 811), scurta compunere stingace si-anonima - cel mai vechi text de poezie scrisa-n limba franceza - si sa se-ncheie cu Istoria (2005), de suprarealistul Charles Dosynski, unul dintre discipolii dadaistului Tristan Tzara.

As respecta intr-acest fel criteriul cronologic, preconizat de obstea cercetatorilor ca modalitate de lucru la care-am consimtit si eu.

La prima vedere, procedeul n-are cusur, parind simplu si de folos tuturor: cititorilor si de-o potriva traducatorului care-a facut selectia, toata lumea deci fiind multumita.

Numai ca dificultatile-ncep sa rasara fara-ntirziere. Dau buzna Goliarzii, studenti vaganti chiuindu-si versurile-n latineste. La rindul lor, truverii din Franta de nord isi disputa scena cu trubadurii occitani. Nu se lasa mai prejos nici barzii bretoni. Cintecul de Curte se ia la-ntrecere cu balada populara spre beneficiul poeziei lirice rasunind pe-ntinderea plaiului francez si prevestind poetii sansonieri din stirpea irepetabilului Georges BRASSENS.

Drept care, numeroasele competitii si concursuri de versuiri si de cintec mi-au dat, marturisesc, multa bataie de cap, silindu-rma sa recurg la hotariri de justetea carora ma-ndoiarn.

Trag totusi nadejde ca nu mi-am dezamagit chiar toti cititorii.

(Romulus Vulpescu)

"Antologiile - mai cu seama cele de literatura - poezie, proza, teatru, eseuri, publicistica, precum si alte ejusdem farinse, oricit si-ar propune sa fie de ample - n-au cum aduna toti autorii perioadei cu precadere vizate, nici, desigur; putinta de-a trece-n revista, fara exceptie, toate lucrarile acestora. Demersul exhaustiv nu s-ar vadi numai de-o platitudine didactica deceptionanta, dar n-ar avea nici sorti de izbinda.

Selectiile de texte n-au darul de-a-nlocui lectura tuturor paginilor importante (multe, putine) pe care le-au dat la iveala creatorii cu pricina.

Sa culegi inseamna sa alegi. Potrivit gustului propriu. Dar si potrivit posibilitatilor de transpunere in romaneste. Limitate, la urma urmelor, si ele, de talentul traducatorului. Necesar, totusi ...

Prin urmare, volumul pe care-I infatisez cititorilor nu-i decit o tentativa personala (deloc modesta, recunosc) de-a stringe-ntr-un buchet o mina de flori - de cimp, de gradina si, uneori, de sera multicolore si inmiresmate, pentru-ncintarea ochilor si pentru desfatarea sufletului. Fie ca macar frumusetea citorva petale sa va staruie-n amintire.

Ca o metafora.

Prezentare Volumul II.

Nu cred ca exista in istoria Frantei - poate nici in istoria lumii - un rastimp de mai mare eficienta a ideilor, mai bogat in prefaceri profunde si in evenimente politice semnificative decit patrarul de secol cuprins intre 1789 (abolirea privilegiilor feudale) si 1815 (Restauratia monarhiei). In toti acesti 25 de ani, schimbarile, reformele, disputele intre partide, rascoalele, loviturile de Stat, conspiratiile, conflictele, cu alte cuvinte marile actiuni ale vietii politice, sociale, economice, militare, diplomatice, artistice si intelectuale au generat sute si mii de scrieri (tratate, studii, eseuri, cercetari exhaustive, compendii) care au umplut rafturile a sumedenii de biblioteci specializate.

Poezia si-a aliniat si ea autorii: anonimi sau cunoscuti, minori, mediocri sau celebritati. Valoarea artistica a celor mai multe dintre versurile ce alcatuiesc posibila antologie literara a momentului nu sint de mina-ntii (cu foarte putine exceptii), dar ansamblul liric face parte, incontestabil, din patrimoniul spiritual - devenit clasic si demn de-a fi pretuit - al Frantei eterne"

(Romulus Vulpescu)