Una dintre capodoperele literaturii universale, Divina Comedie a exercitat o puternică influență asupra culturii, artei și literaturii întregii lumi.

Purgatoriul, a doua parte a acestei trilogii, este o alegorie în care este descrisă ascensiunea lui Dante pe Muntele Purgatoriului, ghidat fiind în călătoria sa de poetul roman Virgiliu, cu excepția ultimelor patru cânturi, în care locul acestuia este luat de Beatrice, simbol al grației divine și al credinței, de care Dante era îndrăgostit.

Pe parcursul ascensiunii sale, de la baza muntelui – din Antepurgatoriu –, parcurgând cele șapte ocoluri, care corespund celor șapte păcate capitale și care reprezintă Purgatoriul propriu-zis, și ajungând în Paradisul pământesc, acolo unde sălășluiesc sufletele morților care se căiesc pentru păcatele comise în timpul vieții, Dante va întâlni numeroși artiști ai trecutului și va discuta despre natura păcatului, despre viciu și virtute, despre problemele morale din politică și ale Bisericii, teoria care se conturează fiind aceea că toate păcatele se nasc din iubire.