„Sa poata darui vindecarea fusese si marea dorinta a mamei mele.

Lucrând în saloanele însorite si conducând mica mea echipa, mi-a venit în minte ca acest spital, construit pe un teren care a fost al ei, pentru oamenii din satul de munte pe care ea l-a iubit, pentru solda?ii pe care ea i-a privit cu mândrie ?i i-a numit «soldatii ei» – ea, care în timpul Primului Razboi Mondial fusese numita mama vaduvelor si a orfanilor, «mama ranitilor» – acest spital ar trebui sa fie al ei.

Am dorit întotdeauna sa-i construiesc un monument la Bran.

Ma gândisem sa-i ridic o statuie de bronz într-o frumoasa gradina publica sau în curtea unei scoli.

Dar, ca un facut, niciodata nu m-am gândit la un spital.

Dintr-odata ?tiam ca aici, în fata mea, se afla lucrul pe care doream sa-l realizez.

Spitalul meu, desigur, trebuia dedicat memoriei sale!

Dar nu am vrut sa-i spun «Regina Maria»; erau si alte spitale ce purtau acest nume.

Am decis ca spitalul meu sa se numeasca Spitalul «Inima Reginei».“

– Ileana, principesa de România