Jurnal Vol. 2: Printre spioni si tradatori de tara (1955-1962)

„Securitatea l-a urmarit pe Ion Ratiu aproape 35 de ani.

La început, în 1955, Tony, asa cum îl denumisera ofiterii de securitate, a fost considerat un simplu «fugar» si «tradator de tara».

La scurt timp a devenit «agent», „spion» si, în 1961, «terorist». Iar pe urmele unui terorist se sta o viata, nu doar 35 de ani.

Urmarirea sa informativa a necesitat implicarea mai multor departamente ale serviciului secret comunist si a mai multor generatii de ofiteri de securitate, a unei retele de informatori care s-a dezvoltat în timp, cheltuirea a sute de mii de dolari si scrierea a mii de note informative, fie, interceptari si rapoarte.” Stejarel Olaru

„Din pacate, abia acum începem sa-l cunoastem pe Ion Ratiu la adevarata lui valoare umana si nationala, prin eforturile fiului sau Nicolae, în sarcina caruia parintele sau a trecut publicarea memoriilor.

Stejarel Olaru a asezat în pagina însemnarile zilnice ale lui Ion Ratiu dupa o munca de arhiva de o rara tenacitate.

Istoricul si politologul pune cu profesionalism în lumina, ca editor al jurnalului, nimicnicia unui regim care a încercat – prin intermediul Securitatii– sa distruga un român a carui vina a fost aceea ca îsi iubea tara si nu ostenea sa se gândeasca din exil la eliberarea ei de sub regimul de ocupatie sovieto-comunist.”

Marius Oprea

„Viata lui Ion Ratiu a fost plina de astfel de tradari, din partea unor prieteni, asa-zisi prieteni, colegi, membri ai propriului sau partid.

Poate din pricina faptului ca tinea sa cultive un cerc atât de larg de cunostinte; cred totusi ca mai degraba din pricina geloziei, fiindca toate pareau sa îi vina atât de usor: succesul financiar, succesul la femei, succesul în sport, în cercurile jurnalistice si politice.

Daca acest tip de resentimente constituie o trasatura specific româneasca sau tine, în general, de natura umana e dificil de spus. Însa Ion Ratiu s-a considerat întotdeauna un om foarte norocos. ”

Nicolae C. Ratiu