ARHIVA LUI SHERLOCK HOLMES - ultima din serie (sau poate nu!)

Ma tem ca domnul Sherlock Holmes poate deveni precum unul dintre acei tenori apreciati care, dupa ce si-au trait epoca de glorie, ?nca sunt tentati sa faca plecaciuni de adio publicului indulgent.

Acest lucru trebuie sa ?nceteze si el trebuie sa urmeze calea a tot ceea ce e facut din carne si oase, material sau imaginar. Unora le place sa creada ca exista un purgatoriu fantastic pentru copiii imaginatiei, un loc straniu, imposibil, ?n care ?frumosii? lui Fielding ?nca pot face dragoste cu ?frumoasele? lui Richardson, ?n care eroii lui Scott ?nca pot pasi tantosi, cockneii ?nc?ntatori ai lui Dickens ?nca st?rnesc r?sul si materialistii lui Thackeray continua sa-si practice carierele lor deplorabile.

Poate ca ?n vreun coltisor al unei asemenea Valhalla, Sherlock si al lui Watson pot gasi temporar un loc, ?n vreme ce un detectiv mai abil ?nsotit de un tovaras mai putin abil pot umple scena pe care ei au parasit-o.

Cariera lui a fost una lunga ? desi este posibil sa exagerez; domni batr?ni care ma abordeaza si declara ca aventurile lui au format lectura copilariei lor nu gasesc la mine raspunsul pe care par a se astepta sa-l primeasca. Nimeni nu se bucura c?nd datele lui personale sunt plimbate de colo-colo. Adevarul este ca Holmes a debutat ?n ?Un studiu ?n rosu? si ?n ?Semnul celor patru?, doua brosuri care au aparut ?ntre anii 1887 si 1889. ?n 1891, ?Un scandal ?n Boemia?, prima din lunga seria de povestiri scurte, a aparut ?n Strand Magazine.

Publicul a parut sa aprecieze si sa vrea mai multe, asa ca de la acea data, acum treizeci si noua de ani, ele au fost produse ?ntr-o serie discontinua care acum contine nu mai putin de saizeci si cinci de povestiri, republicate ?n ?Aventuri?, ?Memorii?, ??ntoarcere? si ?n ?Ultima plecaciune?. si ram?n acestea douasprezece publicate pe parcursul ultimilor ani, care sunt produse aici sub titlul ?Arhiva lui Sherlock Holmes?.

El si-a ?nceput aventurile chiar ?n toiul perioadei victoriene, le-a dus prin domnia mult prea scurta a lui Edward si a reusit sa ?si pastreze propria nisa chiar si ?n aceste zile febrile. Astfel ca rostim un adevar c?nd spunem ca cei care au citit primii, tineri fiind, au trait sa-si vada proprii copii urm?nd aceleasi aventuri ?n aceeasi revista. Este un exemplu graitor al rabdarii si loialitatii publicului britanic.

Ma hotar?sem ca la ?ncheierea Memoriilor sa o sf?rsesc cu Holmes, simtind ca energia mea literara ar trebui sa nu fie ?ndreptata prea mult ?ntr-o singura directie. Acel chip palid, bine definit, si acea silueta cu membre suple ocupau o parte exagerata ?n imaginatia mea. Am sav?rsit fapta, dar din fericire, niciun legist nu s-a pronuntat cu privire la ramasite, si astfel, dupa o lunga perioada, nu mi-a fost greu sa raspund cererii magulitoare si sa musamalizez fapta pripita. Nu am regretat niciodata, pentru ca nu am gasit, practic, ca aceste schite ceva mai usurele m-au ?mpiedicat sa explorez si sa aflu limitele mele ?n ramuri variate ale literaturi precum istoria, poezia, romanele istorice, cercetarile psihice si drama.

Daca Holmes nu ar fi existat, eu nu as fi putut face mai mult, desi se poate ca el sa fi stat un pic ?n calea recunoasterii lucrarilor mele literare ceva mai serioase. si astfel, cititorule, adio Sherlock Holmes! ?ti multumesc pentru constanta de p?na acum si nu pot dec?t sa sper ca ai fost rasplatit sub forma acelei distrageri de la grijile vietii si a schimbarii stimulatoare de g?ndire care se pot gasi numai pe tar?mul fermecat al romanelor.