Radu Tudoran a scris Toate panzele sus! in vremuri foarte grele pentru el. A stiut sa aleaga drumul, sa gaseasca tonul, sa dea masura. A riscat si a reusit. A scris un roman adevarat care este in acelasi timp si un manual pentru viata si societate.(George Balaita)

Prima mea dorinta, o data ce m-am invoit cu mine insumi sa scriu cartea, a fost ca oamenii sa existe, vii si credibili, proiectati peste aventura imaginata si poate imposibila
Radu Tudoran

Fragment: Toate panzele sus, Radu Tudoran

  Oamenii aruncau nisipul de zor si cel mai inimos, desi cu spor mai mic, parea Ismail. Bucatarul se opintea in lopata, si-i povestea, gafaind, lui Haralamb, ca Ieremia stia, - mai fusese pe la turci, - cum se fac adevaratele saraigli la Stambul:
- Voi nu stim ce estem saraigli; voi spuneam sarailie! Hi-hi-hi!
   In dispretul lui pentru cofetarii ghiauri, Ismail ii amintea ascultatorului ca mancase odata, la Galati sau Braila, o asemenea sarailie si pe urma trei zile bause apa cu vadra, fara sa-si potoleasca setea si sa-i treaca sughitul. A, cu totul altceva se facea la Stambul!
   Dupa cum povestea bucatarul, fireste cu alte cuvinte, nefiind prea bine deprins cu graiul ghiaur, turcii ii spuneau prajiturii lor sarai-gli, adica prajitura de serai. Ea a fost nascocita de un cofetar vestit, pentru sultan si pentru femeile lui; dar cofetarul acela avea un ucenic siret - si dupa ce-a invatat sa faca prajitura de serai, pezevenghiul a fugit si a vandut taina altor cofetari... Saraigliile la Stambul, dupa ce se coc, la un foc cu mare dibacie potrivit, sunt gata poate numai pentru ghiauri. Credinciosii coranului, adevaratii cunoscatori la lucru bun, le pun in borcane cu miere si trandafir si asa le lasa zece zile, sa se indulceasca si sa se inmoaie ca puful. Numai dupa aceea le mananca si p-orma isi ling degetele, dand har lui Allah. Dar asemenea sarai-gli poti sa mananci si douazeci, fara sa te prinda lesin la stomac si fara sa-ti fie sete ioc.
- Aferim, bre, asta sarai-gli!
Haralamb asculta si inghitea in sec, chinuit; nu era pofticios, dar cum sa nu-i lase gura apa, la chipul cum povestea Ismail? Astazi pesemne fusese ziua luptei lui cu ispitele! Colea, bucatarul cu saraigliile, dincolo basmaua galbena, fluturand ademenitoare prin stuf. Oare mai era mult pana la asfintit?
- Mai turcule, mai taca-ti gura! izbucni Gherasim. Nu vezi ca l-ai scos din minti?

Cuprins : Toate panzele sus, Radu Tudoran

Partea intai - La poarta Levantului:

Fiecare epava isi are taina ei
Si oamenii au tainele lor
Intamplari la sfarsitul lui martie
Plutasul nazdravan
Echipajul
Paznicul farului
Cherestea pentru Pireu

Partea a doua - Ultima sirena
Oprire la Tarigrad
-Drum bun, domnule Vaillant!...
Glasurile marii
Un calugar ciudat
Adnana
Rechinii
Altfel de primejdii
Din cartea prieteniei
Cantecul sirenei
Cand se impotmoleste ancora                                             

Partea a treia - Crucea Sudului
Invizibilul Martin Stricland
Sub coasta africana
Uraganul
Suferinta plutasului
Primavara in Brazilia
In concurenta cu presedintele Uruguaiului
Inchisorile Argentinei
Capul celor Unsprezece Mii de Fecioare

Partea a patra - Alcalufii
Barul "Cristofor Columb"
Uiliaul
Tarmul de aur
Satul alcalufilor
Pamantul necunoscut
Rafuiala
Viteazul Ismail
Zgripturoaica de la Milky Way
Unde se sfarseste si unde incepe aventura
Mic manual marinaresc