Premiul "Eiji Yoshikawa", 1996
Dupa moartea fiului sau, medicul legist Mitsuo Ando se refugiaza in munca. Paradoxal, in sala de autopsie reuseste sa uite. Dar viata lui, redusa la o rutina trista, este zdruncinata a doua oara, cand Ryuji Takayama, un fost coleg de facultate, reapare brusc -- pe masa de disectie. Odata cu el, un mesaj format din doua numere: 178 si 136. Ce a incercat Ryuji sa-i transmita? Ce rol joaca aici o caseta video care s-a aflat ultima data in posesia ziaristului Asakawa? Impins de curiozitate, Ando incepe o ancheta care se transforma treptat intr-o spirala a nebuniei. La sfarsitul ei, la fel ca Asakawa, va fi pus in fata unei dileme cumplite.
Ring 2 -- Spirala este o poveste tulburatoare la frontiera incerta dintre materie si gand.
*****
"Imaginatia dezlantuita a lui Suzuki continua tema din Ring 1 intr-un mod uluitor."
The Village Voice
"Fiecare piesa a romanului se imbina perfect cu celelalte, fiecare scena are o logica de fier."
The Third Alternative
"O poveste fascinanta, profund umana, un etalon pentru acest gen literar."
(Las Vegas Mercury
Fragment
Mitsuo Ando s-a smuls dintr-un vis in care se scufunda in ocean. Taraitul telefonului s-a amestecat cu zgomotul valurilor si o clipa mai tarziu s-a trezit cu o tresarire de spaima, de parca apele il inhatasera.
A intins mana dincolo de marginea patului si a ridicat receptorul.
-- Alo.
A asteptat, dar n-a auzit nici un sunet.
-- Alo, a zis din nou, de data asta mai hotarat, ca si cum i-ar fi poruncit interlocutorului sau sa raspunda.
-- Le-ai primit?
Glasul a stors din el si ultima picatura de energie. Parca l-ar fi tras cineva intr-un sant adanc si intunecos. Visul din care tocmai se desprinsese s-a desfasurat fulgerator in fata ochilor sai. Un val urias il luase deodata de pe plaja. in timp ce se scufunda catre fundul oceanului isi pierduse complet simtul de orientare, nu mai stia unde-i stanga sau dreapta, sus sau jos. Neajutorat, se lasase purtat de curent? Ca de fiecare data, simtise cum o mana micuta il apuca de picior. Ori de cate ori visa, simtea atingerea acelei maini, degetele subtiri ca niste anemone alunecand, apoi pierzandu-se in adancuri. Iar el era complet neputincios si asta il chinuia ingrozitor. Isi intindea amandoua bratele, convins ca va prinde trupusorul acela, dar pur si simplu nu reusea sa-l tina. Ii scapa din maini in fiecare vis, lasandu-i intre degete o suvita de par moale si fin. Doar atat.
Vocea femeii i-a reamintit cu o intensitate insuportabila de moliciunea suvitei de par.“ |
