Una dintre cele mai faimoase scrieri hinduse, Bhagavad Gita, este prezentata sub forma unui dialog între Krishna cel iluminat si marele arcas si luptator calit, Arjuna. Dialogul se desfasoara în ajunul Mahabharata, "marele razboi" din India care a avut loc acum 5000 de ani.
Razboiul a pornit de la o disputa referitoare la cele doua ramuri ale familiei regale, Pandava sau Kaurava, si la dreptul uneia dintre ele de a mosteni regatul, care era aproape de Delhi. Arjuna era de partea familiei Pandava, dar în ajunul bataliei - pe masura ce vedea adunându-se tot mai multi membri ai familiei, prieteni si rude de partea oponentilor - si-a dat seama ca, daca va intra în razboi cu ei, îsi va duce "oamenii" la pieire.
Krishna, care era legat de ambele familii regale, a fost vizitiul lui Arjuna si "îndrumatorul sau în viata." Pe masura ce sta de vorba cu Arjuna, el îl ajuta sa vada, pas cu pas, faptul ca ura sa îsi are radacinile în identificarea cu modul de gândire, sabloanele si conditionarile inconstiente.
In sirul de discutii transcris si publicat în acest volum, Osho denumeste Bhagavad Gita "prima scriere psihologica" disponibila Orientului înainte de aparitia lui Freud, Adler si Jung. si modul în care Krishna abordeaza problemele lui Arjuna - toate neajunsurile noastre - poate sa fie apreciat numai o data ce am înteles pe deplin modul în care mintea umana functioneaza.
Aici intervin comentariile lui Osho, care explica modul în care sabloanele si conditionarile mintii noastre creeaza durere, suferinta, dileme, conflict si razboi.
Pe masura ce comenteaza pe marginea semnificatiei versurilor din Gita si raspunde întrebarilor audientei, Osho dezvaluie modul în care Arjuina se regaseste în fiecare dintre noi. Curând devine clar ca natura umana de la începutul secolului XXI nu este foarte diferita de cea care a luptat în razboiul Mahabharata. Dar în aceste pagini, Osho se adreseaza lumii în miezul unei crize care este cu mult mai complexa si cu o magnitudine mult mai devastatoare decât era cea din vremurile lui Krishna si Arjuna. Osho explica viziunea psihologica a lui Krishna si ne ofera cheia catre pacea personala si cea globala, deoarece ne regasim la limita autodistrugerii.