Un roman de exceptie in care naratiunea, sustinuta cu virtuozitate pe mai multe planuri, se imbina cu descrierea unei lumi care isi cauta, cu incrincenare, izbavirea. Alaturi de Conversatie la Catedrala, unul dintre cele mai importante romane ale scriitorului peruan.

S-a nascut in 1936 la Arequipa (Peru) si a copilarit in Bolivia impreuna cu mama si bunicii materni, inchipuindu-si ca tatal lui e mort si ca fusese un erou. In realitate, la cinci luni dupa casatorie isi parasise sotia insarcinata si avea sa-si revada fiul abia zece ani mai tarziu, cand Mario se va intoarce in Peru. Intre 1950 si 1952 urmeaza cursurile unei scoli militare din Lima - experienta descrisa in primul roman, Orasul si cainii (1963). In 1955 se casatoreste cu o matusa, provocand mare scandal in familie, si divorteaza de ea in 1964, pentru ca, un an mai tarziu, sa se casatoreasca cu verisoara lui, Patricia. Intre timp, lucrase in Franta ca profesor de spaniola si ziarist. Dupa o tinerete in care se apropiase de comunism, ia distanta fata de Fidel Castro, ba chiar il acuza pe Gabriel Garcia Marquez, odinioara prieten, de servilism. Calatoreste, preda la universitati din America si Europa, devine scriitor celebru prin forta epica, luciditatea si ironia sa.