"Operatiunea Barbarossa", denumirea de cod a invaziei naziste in fosta Uniune Sovietica, declansata de Hitler pe 22 iunie 1941, se parea ca are sorti de izbanda. De altfel, in primele batalii, rusii au pierdut peste 3300 de tancuri si circa 90 la suta din avioane le-au fost distruse la sol.

Hitler, strategul "Blitzkriegului", da ordin ca "Operatiunea Typhon", planul de cucerire a Moscovei, sa se deruleze in doar trei saptamani. Atata doar ca, aidoma lui Napoleon, "geniul" Fuhrerului n-a luat in calcul timpuria iarna ruseasca. Prima zapada, cazuta in 10 octombrie si cumplitul crivat au facut ca armata germana sa sufere o prima mare infrangere. Uleiul ingheta in arme, soldatii, in uniforme de vara, se protejau punandu-si tifon pe fata si ziare pe sub vestoane. Macelul continua insa: peste tot, halci de carne sangeranda si insuportabila duhoare de hoit.

Un milion o suta de mii de morti si raniti au fost pierderile armatei germane la numai 120 km de portile Moscovei, iar 5 decembrie 1941 a fost consemnata in istorie drept ziua dezastrului "Operatiunii Typhon". Ironia sortii face ca, retragandu-se, Sven sa fie ranit nu de arma unui rus, ci de aceea a unui neamt. Ranit la randul lui, de pe patul spitalului, Porta pune punct campaniei din Rusia in maniera-i caracteristica: cu un vant rasunator.

"Drum sangeros catre moarte"
O bulgaroaica, fugarita si amenintata cu securea de sotul mic si gras, plange si il blestema pe Legionar, al carui cutit s-a infipt in pieptul nervosului. Bref, in Balcani, ca si la noi, de altfel, intr-o cearta de familie nu e indicat sa intervii.

Hassel isi poarta eroii din Grecia si pana la inchisoarea Germersheim, unde Porta si Micutul escorteaza un feldwebel care refuzase sa impuste un civil. Secvente pline de suspans, cu partizani necrutatori, alterneaza cu acelea in care teribila escorta fura un Mercedes al Gestapoului si face dese popasuri... strategice prin tractiruri si chiar intr-un restaurant de lux.

Porta, nascut negustor, vinde de vreo sase ori piei pline de purici, pacalindu-l nu doar pe comandantul Hinka, ci si pe mecanicul-sef Wolf , rivalul sau intr-ale afacerilor. Acelasi Porta, vanzand ceai negru, declanseaza, la varf, in Statul Major al Armatei, "Operatiunea Closetul" (inaltii ofiteri nazisti, cuprinsi de cufureala, nu mai pridideau sa-si lase si sa-si ridice nadragii, ceea ce dauna grav planurilor strategice).
Apare, in acest volum cu dialoguri pline de savoare, si cel mai nou membru al plutonului doi - ursul Rasputin, mare amator de bere si dusman neimpacat al uniformelor kaki purtate de rusnaci.

Sven Hassel s-a nascut în 1917 in Fredensborg, un sat din Danemarca. A fost crescut în spiritul familiei din clasa muncitoare, la vârsta de 14 ani angajându-se pe o nava comerciala ca matelot.

În 1937 a fost nevoit sa vânda doua din cartile dragi lui (lucrarile lui Erich Maria Remarque: "Nimic nou pe frontul de vest" si "The Time that Followed") pentru umila suma de un dolar american, pentru a-si putea permite un pasaport.

O ironie a sortii a facut ca doi ani mai târziu sa se afle în razboi, iar 40 de ani mai târziu sa fie unul din cei mai mari scriitori, cu 14 carti în circulatie în peste 100 de tari.

A luptat pe toate fronturile, cu exceptia Africii de Nord si a fost ranit de 8 ori. Începând cu 1945 si pâna în 1949 a fost luat prizonier de razboi, fiind târât prin lagare din Rusia, America, Franta si Danemarca.

Dupa ce a fost eliberat, a intentionat sa intre în Legiunea Straina Franceza, dar a întâlnit-o pe Dorthe Jensen, cu care s-a casatorit în 1951. S-a angajat ca muncitor într-o fabrica de automobile, dar la îndemnurile sotiei a început sa scrie despre experientele avute.

Cartile lui Sven Hassel sunt scrise într-o maniera deosebita, în care cititorul are parte din plin de ororile razboiului, alaturi de umorul de multe ori macabru al personajelor. Razboiul este vazut din perspectiva germana, de catre simplul soldat, care degusta si se agata de fiecare clipa de viata pe care o mai poate trai.

Cu toate ca imaginile descrise sunt extrem de vii, scriitorul urmareste prin aceasta nu sa construie o noua înfatisare a soldatului german, ci mai degraba un reportaj de la fata locului, în asa fel încât cititorul sa nu îsi doreasca participarea într-un razboi, ci pastrarea lui în universul virtual al epocii naziste.

Sven Hassel a fost comparat de-alungul timpului cu Hemingway, Hasek si Homer. Opera sa este considerata un monument descriptiv al razboiului si dictaturii, oferind cititorilor o imagine fidela a soldatului simplu, cu umorul sau deocheat.