Romanul creează un univers fascinant. Lumea a renuntat la valorile materiale obisnuite si a creat, undeva în Germania, o provincie a Castaliei, în care singura realitate o constituie spiritul. Fiecare locuitor al acestei lumi privilegiate, rupte parcă de exteriorul lumii pe care o cunoastem cu totii, e preocupat de cultivarea stiintelor si artelor, de cercetarea creatiilor spirituale ale lumii. Muzica, matematica, filosofia sau fizica sunt aici mai importante decât aurul, puterea sau plăcerea după care aleargă lumea de dincolo de granitele Castaliei. Iar cea mai importantă creatie a acestei utopii a spiritului o reprezintă jocul cu mărgele de sticlă, o disciplină care combină întreaga creatie spirituală a omenirii într-un joc gigantic care se bazează pe conexiuni, teme si spiritualitate. Forma romanului este una de biografie. Într-un fel, creatia lui Hesse poate fi numită si roman al devenirii, deoarece urmăreste destinul lui Josef Knecht din copilăria acestuia până în momentul mortii sale. Biograful Hesse ne dezvăluie, dincolo de actiunile eroului si de interactiunea sa cu lumea deosebită a Castaliei, tot ceea ce se petrece în sufletul eroului.
Acesta este o fire transcendentă, care nu poate să accepte realitatea din jur si simte mereu nevoia să depăsească conditia în care se află. Si fiecare nou pas în viată, care îi aduce o nouă sigurantă si o nouă măsură a propriei sale personalităti, îi induce în acelasi timp o nouă dorintă de a merge mai departe, de a depăsi noile limite care i-au fost impuse, de a găsi o sigurantă superioară. Si, astfel, elevul modest ajunge elev de elită, jucător cu mărgele de sticlă, repetitor si apoi chiar magister ludi sub numele de Josephus III, pentru ca, în final, să treacă dincolo de lumea care i se părea prea limitată a Castaliei spre realitatea lumii noastre, unde avea să si moară, trecând în eternitate si în legendă.
Romanul este si o luptă între două lumi. Lumea pură a Castaliei, din care este eliminat orice instinct si căreia îi este străină orice violentă, este o lume a spiritului, a gândirii si a meditatiei purificatoare. O lume a jocului fragil si totusi atât de profund cu mărgele de sticlă. Ei i se opune lumea exterioară, lumea în care si noi trăim, lumea dezamăgirii si luptei continue, lumea durerii si a dorintelor exclusiv materiale. Sub diverse forme, aceste lumi se ciocnesc pe tot parcursul romanului, iar eroul si, prin el, autorul, se întreabă care dintre ele este lumea cea adevărată, care dintre ele poate să multumească sufletul omului. Este grăitoare, în acest sens, alegerea finală a lui Josef Knecht. Si totusi, disputa dintre materie si spirit pare să rămână si în mintea lui Hesse fără un răspuns definitiv.
Complexitatea romanului este mult mai mare. Personajele sunt deosebit de fin creionate, adevărate idei întruchipate în trupuri de om, iar meditatiile lui Josef Knecht sunt meditatiile oricărui om de spirit care reflectează la lumea pe care o trăieste si la întrebările fundamentale ale vietii. Romanul este captivant prin lumea pe care o creionează si prin puterea narativă a lui Hesse. |
