Acest volum contine scrierile Melaniei Klein din ultima perioada a vietii (1946–1960), în care avanseaza câteva dintre conceptele-cheie ale viziunii sale. Printre acestea se numara «pozitia paranoid-schizoida», caracteristica pentru primele sase luni din viata sugarului. Sentimentele de persecutie, clivajul dintre obiectele puternic idealizate si cele persecutorii, influenta reciproca între proiectie si introiectie o caracterizeaza. De asemenea, aici introduce un nou mecanism de aparare, care va face o cariera glorioasa în psihanaliza contemporana: identificarea proiectiva.

Oricât de surprinzator ar parea, bebelusul cliveaza si proiecteaza în mama sa propriile parti intolerabile. Astfel a fost deschisa calea spre întelegerea schizofreniei si a pacientilor schizoizi. Teoretizarea pozitiei paranoid-schizoide (si a pozitiei depresive) reprezinta punctul culminant al operei Melaniei Klein.