Premiul Nobel pentru literatura - 2003
Magistratul are un contur incert si o misiune ingrata. El trebuie sa imparta dreptatea intr-un fort situat departe de inima Imperiului. Nu are nume, ci doar fisa de post. Nu i se pretinde initiativa, ci doar vigilenta. Caci fortul ar sta, zice-se, sub amenintarea barbarilor. Nimeni nu stie precis cum arata si cum se comporta acestia. Conteaza doar veghea perpetua si interiorizarea datoriei fata de Imperiu. Asta pana cand in fort isi face aparitia colonelul Joii, purtatorul trufas al ordinului de la centru, in el se aduna tot ce s-ar cuveni sa dispara: cruzime gratuita, inflexibilitate bovina, dispret suveran fata de rasa. Incet-incet, il descoperim si pe barbar. Nici o surpriza. Barbarul nu este vanatorul care depinde de toanele naturii sau cersetorul momit de aburii unei cafele, ci tocmai eroul civilizator in epoleti, instalat in voluptatea torturii si venit sa recicleze cu biciul ceea ce nu a putut pricepe cu mintea ingradita sub chipiu.