Analiza Tranzactionala este un limbaj de comunicare simplu, clar si eficace, un instrument complex de analiza si schimbare. Dar atentie, ea nu ofera raspunsuri de-a gata la problemele noastre, nici planuri de actiune, nici retete. Forta Analizei Tranzactionale vine din faptul ca lasa analiza si solutionarea problemelor celor care au responsabilitati in privinta lor.

Fragment Analiza Tranzactionala, editura Codecs

Cum se face ca un copil face adesea mai multe prostii cand familia are invitati sau cand simte nevoia de mai multa afectiune, pentru ca a aparut in familie un nou-nascut? Cum se face ca anumite posturi sau anumiti indivizi sunt adesea eroii unor intamplari considerate nejustificate?

Sau cum se face ca atunci cand faceti un compliment pentru o munca bine facuta anumitor persoane, acestea se simt jenate sau considera ca sunt lingusite, ori afirma ca este reusita altcuiva sau intregii echipe?
Puteti gasi elementele de raspuns la aceste intrebari in teoria Analizei Tranzactionale, mai precis in teoria stimularilor sau semnelor de recunoastere. Putem defini o stimulare ca fiind un semn de recunoastere intre doua stari ale eului, doua persoane sau doua grupuri de persoane. Acest semn de recunoastere este un mijloc prin care una dintre cele doua persoane recunoaste existenta celuilalt, prin intermediul unui gest, unei actiuni, unui cuvant etc.

De exemplu:
-Buna ziua,ce mai faci?
- (fara sa vorbeasca, face cu ochiul)

A. Nevoia de Stimulari
Nevoia de stimulari este de fapt o nevoie vitala, la fel ca nevoia de a se hrani, de a dormi, de a avea caldura. Este, general vorbind, o nevoie de schimb reciproc cu mediul fizic sau social. Astfel, a primi un semn de recunoastere inseamna a te hrani.
Absenta schimburilor reciproce cu mediul, absenta stimularilor, sunt cauze de suferinta, de boli fizice, de dezordini emotionale mai mult sau mai putin grave, pot chiar cauza moartea, asa cum au aratat numeroase observatii facut pe maimute crescute in izolare, pe copiii orfani adapostiti in spitale, prizonieri etc.(conform studiilor lui Harlow si Spitz).

Daca se poate muri din lipsa stimularilor, atunci cand toate celelalte nevoi fiziologice sunt satisfacute, le putem considera pe acestea ca aducatoare de energia de care avem nevoie pentru a trai, a ne dezvolta, a inflori. Ca urmare, comportamentul nostru, obiceiurile noastre, caracterul nostru, personalitatea noastra, apar ca solutii pe care le folosim pentru a relolva cel mai bine problemele urmatoare: cum sa facem pentru a avea stimularile pe cae le vrem, cand vrem si in masura care le vrem?

B.Tipurile de Stimulari

1. Fizice si sociale
Nevoia de stimulari vizeaza ma intai stimularile fizice si se transforma apoi, in mare parte, intr-o nevoie de stimulari sociale (cuvinte, bani, putere, onoruri).In acelasi timp nevoia de stimulari fizice nu dispare complet, asa cum la oamenii mari nu dispare Copilul.

Se pare ca nu acordam suficienta atentie acestei nevoi de stimulare fizica, in general in societate, dar si din punct de vedere al relatiilor de munca. De unde, probabil, importanta sexului si a diferitelor forme de violenta, care sunt stimularile de inalta intensitate.

In ceea ce priveste stimularile sociale, adesea acordam prea multa importanta numai continutului verbal al acestora. Mai mult decat atat, cuvintele sunt inlocuite de intentie, si aceasta este fecvent exprimata prin tonul vocii, mimica, gesturi, atitudine fizica etc.

[........]

Stimularile pot fi pozitive (ele sunt sursa de placere, de implinire , de incredere in sine si in celilalti) sau negative (sunt surse de neplaceri, de suferinta, de incredere)
Aceasta calitate, pozitiva sau negativa, este proponderent subiectiva si depinde de receptorul stimularii. De exemplu, un compliment oferit cu sinceritate de catre un emitator (stimulare pozitiv) poate fi resimtit in mod neplacut de catre receptor (stimulare negativa), la fel cum unei femei dragute i-ar placea sa i se remarce inteligenta mai degraba decat frumusetea.

Dar nevoia de stimulari este atat de mare incat e mai bine sa existe stimulari negative decat sa nu existe deloc.De unde si anumite comportamente de esec ale copiilor (pozne, greseli) care au drept scop real atragerea atentiei parintilor, chiar daca in sens negativ, mai bine sa primeasca o palma decat sa fie ignorati.

De unde rezulta si la oamenii mari, anumite comportamente de esec, care sunt tot atatea provocari fata de sefi si figurile autoritare care au inlocuit parintii.
Mai degraba suporti furia sefului decat sa fi tratat ca o simpla masina. Pe de alta parte tindem sa cautam stimularile cu care suntem obisnuiti, adica acele pe care le obtinem usor si la care stim sau credem ca stim sa reactionam.

Cuprins Analiza Tranzactionala, editura Codecs

Capitolul I Alegerile de comportament: Starile Eului
Introducerea in starile eului
Analiza functionala
Comparatia starilor eului
Metode de rezolvare a problemelor pornind de la starile eului
Notiunea de control
Contaminarile
Excluderile
Starile eului si rolul incadrarii
Starile eului si tranzactiile

Capitolul II Modelele de comunicare: Tranzactiile
Diferite tipuri de tranzactii
Tranzactiile duble(ascunse)
Tranzactiile Adult-Adult
Regulile comunicarii
Tranzactiile sunt interactiuni

Capitolul III Relatiile de dependenta si de Autonomie: simbioza
Relatia de autonomie si relatia simbiotica
Caracteristicile simbiozei
Contrasimbioza si lantul simbiotic
Devalorizarea-Supravalorizarea
Cele patru forme de pasivitate
Simbioza si transformare
Simbioza sanatoasa

Capitol IV O nevoie fundamentala: nevoia De a fi recunoscut: stimularile (semnele recunoasterii)
Nevoia de stimulari
Tipurile de stimulari
Ce stimulari ar trebui sa emitem?
Economia stimularilor
Stimularile si transformarea

Capitolul V Ce sa facem cu timpul nostru: Structura timpului
Retragerea
Ritualul
Divertismentul
Activitatea
Racketi si jocuri
Intimitate

Capitolul VI Relatia cu celalalt si cu lumea: Pozitiile de viata
Notiune de pozitie de viata
Castigatorii si necastigatorii
Pozitiile de viata si starile eului

Capitolul VII Tehnicile de comunicare
Ascultarea
Intrebarile
Relansarile
O ilustrare a tehnicilor de comunicare

Capitolul VIII Mecanismele de automanipulare: Racketii si timbrele
Racketii
Racketii si transformarea
Colectia de timbre
Principiile dupa care functioneaza colectiile de timbre

Capitolul IX Mecanismele de manipulare a Celuilalt: jocurile
Triunghiul dramatic
Racketi si jocuri , un exemplu
Cele trei categorii de jocuri
Cele trei grade ale jocurilor
Tranzactii si jocuri
Cateva jocuri curente
Jocuri, racketi si timbre

Capitolul X Alegerile primitive care ne conditioneaza viata: Planul De Viata
Originea scenariului
Matricea scenariului sau planul de viata
Diferite clasificari ale planurilor de viata personale si profesionale
Planul de viata al organizatiilor
Scenariu si transformare

Capitolul XI Comportamentele care ne tin Prizonieri: miniscenariile
Descrierea miniscenariilor
Ciclul miniscenariilor
Elementele pentru a iesi din miniscenariu

Capitolul XII Cum sa facem Analiza Tranzactionala:Contractul
Anexa I Jocul ecogramei
Anexa II Chestionar de deblocare a situatiei
Anexa III Chestionar de scenariu