Romanul La capatul lumii si in tara aspra a minunilor ne prezinta doua lumi diferite, doua spatii temporale, povestirile misterioase a doi naratori, care se doresc doua incercari ale disecarii propriilor identitati. Watashi, naratorul tarii aspre a minunilor, porneste intr-o calatorie de sondare a propriilor amintiri, asemenea lui Proust, coridorul cel lung pe care protagonistul face primii pasi simbolizind incapacitatea individului de a-si cunoaste sinuozitatile sufletului. Lumea in care traieste Watashi este dominata de cuvinte si sunete, pe cind cea a lui Boku (naratorul din capatul lumii), de imagini si cintece, decorul fiind redat de un oras ingradit, asemenea oraselor medievale. Cind soseste in oras, paznicul de la poarta de intrare (care isi petrece aproape tot timpul ascutind cutite) ii cere lui Boku sa-si taie umbra, subliniind ca in astfel de locuri nu va mai avea nevoie de ea. Pierderea umbrei semnalizeaza inceputul pierderii propriei identitati. Pendularea protagonistului intre doua lumi - una reala, gata sa moara, iar cealalta eterna, dar si goala de sentimente - ne face sa intelegem ca alegerea finala a lui Boku nu poate fi deschisa decit artistului care se afla undeva la granita dintre cele doua

Unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani, Haruki Murakami s-a nascut la Kyoto în 1949. A studiat literatura la Universitatea Waseda din Ibkyo. Experienta sa de proprietar al unui bar din Tokyo în care se cânta jazz (reflectata în romanul sau din 1992 La sud de granita, la vest de soare) si cea de traducator al operelor lui F. Scott Fitzgerald, John Irving, Truman Capote si Raymond Carver îsi vor spune cuvântul în formarea sa ca mesager al unei Japonii occidentalizate — un tinut amagitor, lipsit parca de suflet si suflu, al carui spirit stravechi pare sa fi disparut aproape în întregime.

Primul sau roman, Asculta cum cânta vântul (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Automatul 1973 (1980) si In cautarea oii fantastice (1982, distins cu Premiul Noma). Ele zugravesc mentalitatea tinerei generatii stapânite, pe de o parte, de sentimentul de razvratire, iar pe de alta, de senzatia de desertaciune si dezradacinare, în 1987 publica romanul Padurea norvegiana, bestseller international, tradus în numeroase limbi si vândut în peste patru milioane de exemplare. Romanul Cronica pasarii-arc (1994, nominalizat pentru prestigiosul ÎMPAC Dublin Literary Award) rascoleste amintirile reprimate ale atrocitatilor comise de soldatii japonezi în China în timpul celui de-al doilea razboi mondial. A mai scris romanul La capatul lumii si în tara aspra a minunilor (pentru care a primit Premiul Tanizaki) si volumul de povestiri Licuricii, Incendiul din hambar si alte povestiri. Murakami este, de asemenea, autorul unei relatari despre atacul cu gaz sarin asupra metroului din Tokyo, intitulata Underground.

In anul 2002 Murakami publica volumul de povestiri Dupa cutremur si romanul Kafka pe malul marii, intrate imediat pe lista bestseller-urilor.