Istoria filosofiei isi merita cu prisosinta titlul, dat fiind ca cele unsprezece volume din care e compusa acopera tot ce se afla intre presocratici si existentialism. Efervescenta de idei nascuta din gandirea greaca este prezentata intr-un stil britanic, echidistant si echilibrat.
Prezentul volum cuprinde o tratare unitara a filosofiei grecesti si a celei din lumea elenistica. Opiniile si vietile filosofilor nu sunt infatisate ca si cum ar fi rasarit autonom, concretizata prin frecventarea surselor si citarea lor masiva.
Frederick Coplestin afirma: Cu greu am accepta ca cineva este "cultivat" daca nu dispune, cat de cat, de o cunoastere a istoriei; cu totii recunoastem ca o persoana ar trebui sa stie ceva despre istoria tarii sale, despre dezvoltarea politica, sociala si economica a acesteia, despre realizarile literare si artistice de preferat in contextul mai larg al istoriei europene si, intr-o anumita masura, al istoriei universale. [...]
Pe langa acestea, daca de la un om cultivat ne asteptam sa nu fie complet ignorant in ceea ce priveste Grecia si Roma, daca s-ar rusina cand ar fi obligat sa marturiseasca faptul ca nu a auzit niciodata de Sofocle sau Vergiliu, si ca nu stie nimic despre originile culturii europene, la fel de bine am putea sa ne asteptam ca el sa stie ceva despre Platon si Aristotel, doi dintre cei mai mari ganditori care au existat vreodata, doua personalitati care au statin fruntea filosofiei europene. Un om cultivat va sti cate ceva despre Dante, Shakespeare si Goethe, despre Francisc din Assisi si despre Fra Angelico, despre Frederic cel Mare si Napoleon: de ce nu ne-am astepta sa stie ceva si despre Sf. Augustin sau Sf Toma de Aquino, despre Descartes sau Spinoza, Kant sau Hegel?
Ar fi absurd sa spunem ca trebuie sa ne documentam cu privire la marii cuceritori si distrugatori, dar sa ramanem ignoranti in ceea ce ii priveste pe marii creatori, aceia care au contribuit efectiv la cultura noastra europeana. Si nu numai marii pictori si sculptori ne-au lasat o mostenire si un tezaur trainic, ci si marii ganditori, oameni ca Platon si Aristotel, Sf. Augustin si Sf. Toma de Aquino, care au imbogatit Europa si cultura acesteia. Prin urmare, a sti cate ceva macar despre evolutia filosofiei europene tine de o anume educatie, deoarece ganditorii nostri, la fel ca artistii sau generalii, au ajutat la construirea prezentului, fie ca aportul lor a fost negativ sau pozitiv.
Fara indoiala ca pentru a patrunde bogatiile gandirii grecesti sunt necesare perseverenta si efort intelectual, dar orice efort cheltuit in incercarea de a intelege si evalua filosofia acestor doi oameni de geniu, Platon si Aristotel, este inzecit rasplatit.
*******
Frederick Charles Copleston s-a nascut in 1906. A studiat stiintele umaniste la Oxford si s-a alaturat Ordinului iezuit in 1930. In 1939 este numit profesor de istorie a filosofiei la Heythrop College, iar intre 1952 si 1965 e profesor de metafizica in cadrul Universitatii Gregoriene din Roma. In 1970, cand London University incorporeaza Heythrop College, ajunge sa fie primul director al acesteia, precum si profesor de istorie a filosofiei si decan al Facultatii de teologie de la London University. Se retrage in 1974, cand devine profesor onorific. Se stinge din viata din1994.
