Animata initial de revolta comuna impotriva traditiei si a „valorilor burgheze”, miscarea avangardista evolueaza intre cele doua razboaie mondiale catre radicalizari si sciziuni, sub presiunea bolsevismului victorios in Rusia si a climatului international din anii ’30. Cu simpatii de stinga recunoscute, multi dintre suprarealistii romani grupati in jurul revistelor unu si Alge opteaza pentru revolutia sociala in dauna revolutiei in arta si intra in atentia Sigurantei, interesata exclusiv de actiunile lor subversive, propagandistice. Documentele adunate in volum surprind aceasta latura mai putin cercetata a avangardismului romanesc, dezvaluind legaturi cu suprarealismul francez de orientare bolsevica sau afilieri secrete la retelele clandestine de la Bucuresti subordonate Kominternului. Dosarele de Siguranta pun astfel in lumina o parte deloc lipsita de importanta a unor parcursuri biografice sinuoase, adesea contradictorii, cu angajari politice mai grabnice sau mai tirzii, permanente sau lasind loc pentru reveniri spectaculoase.

*****

O lucrare prin care avem acces, pentru prima data, la dosarele celor mai cunoscuti reprezentanti ai avangardei romanesti, precum Gheorghe Dinu, Gellu Naum, Maxy Max, Sasa Pana, Victor Brauner, Eugen Ionescu, Geo Bogza, Gherasim Luca, si la informatii privind nucleele de comunisti in rindul studentilor in anii '30, incercarile tinerilor publicisti romani de contactare a figurilor marcante dintre scriitorii comunisti din Franta pentru a le cere sprijin si pentru a stabili un schimb de experienta, reflectarea fenomenului avangardist in principalele ziare si carti de propaganda ale epocii.