Daca ai avea sansa sa stai de vorba cu Dalai Lama despre orice, ce subiect ai alege?

Fabien Ouaki, un om de afaceri de succes din Franta, a avut aceasta oportunitate si l-a intrebat pe Dalai Lama despre problemele de zi cu zi, cele care ne umplu zilele si vietile. Aceasta carte contine marturiile acestor conversatii deosebite.

In timpul unei intalniri la Marsilia, in septembrie 1994, i-am explicat lui Dalai Lama ca as vrea sa-i pun niste intrebari mai profunde despre etica, afaceri, schimbari globale, economie, relatii personale si compasiune in viata de fiecare zi.

„Poate aceasta carte sa ajute oamenii?“ m-a intrebat. „Daca da, hai s-o facem! Pregateste intrebarile si eu ma voi stradui sa raspund cat mai bine.“ Era foarte fericit sa gaseasca inca o ocazie de a comunica cu lumea.

Sunt multe subiecte in aceasta carte: politic, social, personal si spiritual inclusiv media si invatamantul, casatoria si sexul, dezarmarea si compasiunea.

„Simpla dar profunda – poate fi recitita oricand cu placere – Imagine All the People este, de fapt, intelepciune pentru fiecare zi.“
Actualites tibetaines

Fragment din Capitolul 3 –Comunitatea globala

Fabien: Ati putea vorbi putin despre diferenta dintre notiunea crestina de compasiune si cea buddhista?

Dalai Lama: în ceea ce priveste iubirea si compasiunea – cele doua sunt adesea asociate în tibetana – trebuie sa discernem mai multe niveluri. Un nivel este relatia dintre un barbat si o femeie, care adesea implica atractie sexuala si un sentiment de apropiere. Datorita atasamentului sau “lipiciului” adesea asociat cu acest sentiment, tindem sa clasificam acest tip de iubire ca pe o emotie negativa sau conflictuala. Alt tip de iubire este compasiunea materna, sentimentul mamei de apropiere fata de pruncul sau. O mama nu se simte pasional atasata de copilul sau, nici nu asteapta nimic de la el, caci este profund preocupata de bunastarea copilului si este complet angajata în a face orice este mai bun pentru el/ea. Asta, pentru mine, este adevarata compasiune.

Compasiunea perfecta este iubirea pe care o simti pentru dusmanul tau. Nu implica atasament. Ne dam seama ca aceasta persoana este un dusman, chitit sa ne raneasca, asa ca ne luam toate precautiile necesare, ca o contramasura, în timp ce continuam sa simtim preocupare si compasiune pentru acea persoana. Aceasta este compasiunea pura.

Fabien: înseamna compasiunea si a întelege suferinta altuia ca si când ar fi a ta?

Dalai Lama: Este, dar haideti sa ramânem concentrati asupra compasiunii într-un sens general, deocamdata. Vreau sa explic de ce cred eu ca natura fundamentala a fiintelor umane este compasiunea. Când, ca rezultat al casniciei potrivite, iubirea si compasiunea pure sunt prezente în chiar primul moment, are loc si o conceptie corecta. Altfel, rezultatul este un copil nedorit. Sunt foarte multi copii nedoriti si foarte multe avorturi din cauza ca oamenii au relatii sexuale fara nici un simt al responsabilitatii. Casnicia pura, curata, naturala nu este numai o chestiune de iubire sau dorinta sexuala, ci include, de asemenea, un simt al responsabilitatii, respect mutual si angajament. Când aceste conditii sunt îndeplinite, sunt sanse ca parintii sa aiba grija în mod potrivit de copilul lor. Aceasta este, pentru mine, foarte aproape de compasiunea pura. Nu trebuie sa ne privim partenerul/partenera cu mila, ci cu respect, apreciere si simt al responsabilitatii.

Din momentul conceptiei si pe întreg parcursul sarcinii, mama trebuie sa fie calma si fericita. Când mama e linistita, copilul se poate dezvolta cum trebuie. Este foarte daunator daca mama e anxioasa, înspaimântata sau în mod constant, furioasa. în primele câteva saptamâni de la nastere, principala preocupare a mamei si a bebelusului este alaptatul. Copilul nu este chiar constient de “cine este cine”, dar când suge, el are încredere totala în mama si lasa totul pe seama ei. Mama, în schimb, e plina de un pur simt al responsabilitatii si e plina de tandrete, ambele ajutând laptele sa curga lin. Daca în aceasta perioada mama dezvolta sentimente de mânie sau de ura fata de copil, laptele ei nu va curge cum trebuie. Fara lapte, un copil nu poate supravietui. Aceste lucruri demonstreaza ca supravietuirea noastra în primele zile si saptamâni de viata depinde pe de-a-ntregul de iubire si de compasiune.

Imi place sa consider laptele simbolul afectiunii umane. Am fost în stare sa supravietuim, sa ne dezvoltam si sa crestem datorita lui. Oricum, un copil are nevoie de mai mult decât de mâncare pentru a ramâne în viata. Oamenii de stiinta recunosc astazi cât de important este contactul fizic pentru un nou-nascut. Fie ca vine de la un parinte sau de la altcineva, mângâierea e cruciala pentru dezvoltarea creierului bebelusului. Chiar si într-un mediu altfel confortabil, fara contactul uman direct, un bebelus nu se va dezvolta armonios. Atingerea tandra este esentiala. Corpul nostru are nevoie de afectiunea celorlalti si o apreciaza.

Este recunoscut azi faptul ca acei copii care traiesc în familii pline de afectiune sunt mai sanatosi si au rezultate mai bune la învatatura decât cei care sunt în situatia opusa. Partea trista este ca oamenii care duc lipsa de afectiune la început, mai târziu, în viata lor vor arata foarte greu iubire si afectiune fata de ceilalti. Sunt adesea reci si insensibili. Se poate spune printr-o simpla observatie ca, atunci când mintea este linistita, diferitele elemente ale corpului functioneaza în armonie, dar când suntem, în mod constant, mâniosi sau înspaimântati, aceste elemente nu mai functioneaza la fel.

Avem acum dovezi stiintifice pentru ceea ce eu am crezut mereu: primul învatator este mama noastra, sau persoana care a jucat rolul mamei – chiar mai mult decât lama-ul nostru sau învatatorul nostru spiritual. Lama apare mai târziu ca profesor de compasiune.