S-a nascut in Romania si nu avea nici un nume. In Beirut, parintii adoptivi ii spun Sherine. Apoi primeste numele zeitei intelepciunii, Atena. Calatoreste in toata lumea, cautandu-se pe sine, si afla mult mai mult decat sperase -- afla adevarul despre lumea in care traieste. Si devine Vrajitoarea din Portobello.

Noul roman semnat Paulo Coelho spune povestea acestei fascinante tinere din Transilvania care ajunge sa schimbe viata celor care au intalnit-o, iar marturiile lor contureaza un destin de exceptie:

Era maestra mea, avea datoria de a-mi transmite misterele sacre, de a trezi energia necunoscuta care zace inauntrul fiecaruia dintre noi. (Andrea McCain, actrita)

Marea problema a Atenei a fost ca era o femeie a secolului XXII nascuta in secolul XXI si nu s-a ferit sa o arate. Cu ce pret? A platit din plin pentru asta. (Deidre O'Neil, cunoscuta ca Edda)

Fragment

Vrajitoarea din Portobello :

"Ce facea Atena de fapt? Atena facea cate putin din toate, dar daca ar trebui sa-i rezum viata, as spune: era o preoteasca care intelegea fortele naturii. Mai bine zis, era o persoana care – pentru simplul fapt ca nu avea prea multe de pierdut sau de castigat in viata – a riscat mai mult decat o fac ceilalti si a ajuns sa se transforme in fortele pe care credea ca le stapaneste.

A lucrat la un supermarket, la o banca, a facut afaceri cu terenuri, si in fiecare din aceste pozitii si-a manifestat partea de preoteasa pe care o avea in sine. Am trait alaturi de ea opt ani si-i datoram asta: sa-i recuperez amintirea, identitatea. Adunand aceste marturii, cel mai greu a fost sa-i conving pe toti sa ma lase sa le folosesc numele adevarate. Unii spuneau ca nu vor sa fie amestecati in povestea asta, altii incercau sa-si ascunda parerile si sentimentele.

Le-am explicat ca adevarata mea intentie era ca toti cei implicati sa o inteleaga cu adevarat si ca nimeni n-ar fi crezut marturii anonime. Cum fiecare dintre cei intervievati credea ca detine versiunea unica si definitiva a fiecarui eveniment, oricat de nesemnificativ era, intr-un final au acceptat.

In decursul inregistrarilor, am vazut ca lucrurile nu erau absolute, ca depind de perceptia fiecaruia. Si de multe ori cea mai buna forma de a afla cine suntem este aceea de a sti cum ne vad ceilalti. Asta nu inseamna ca vom face cum vor ei; dar cel putin ne cunoastem mai bine. Ii datoram toate astea Atenei. Sa-i recuperez povestea. Sa-i scriu mitul."