Uluitorul Maurice este o pisica vorbitoare care isi conduce Rozatoarele Educate, un grup de sobolani vorbitori, din oras in oras unde, alaturi de un baietel care stie sa cante la fluier, ii pacalesc pe locuitori.
Escrocheria este orches-trata de Maurice si functioneaza perrrrr-fect. Sobolanii intra in oras si incep sa distruga recoltele, si chiar cand satenii ajung la limita rabdarii apare complicele lui Maurice, baiatul cu fluierul, care se ofera sa scoata sobolanii din oras cantand la fluierul sau "fermecat" in schimbul unei sume de bani.
Sobolanii au devenit inteligenti dupa ce au mancat resturi aruncate in spatele "Universitatii Nevazute", iar Maurice a inceput sa vorbeasca si el dupa ce a mancat unul dintre sobolani.
Chiar daca escrocheriile merg bine, sobolanii nu sunt multumiti. Liderul lor, Sunca de porc, il uraste pe Maurice, iar Fasole Periculoasa, un sobolan aproape orb, dar care este foarte respectat, vrea sa intemeieze o colonie de sobolani si sa renunte la "prietenia" cu Maurice.
Pratchett a creat din nou o poveste minunata cu un conflict intrigant si rasturnari de situatie. Intreaga poveste este scrisa in stilul sau inconfundabil prin care creeaza personaje indragite si situatii comice savuroase. Dialogul amuzant si sentimentul de participare la evenimentele din Lumea Disc transforma aceasta carte intr-o lectura deosebit de placuta.
Evenimentul Zilei
Fragment:
Asta era planul. Si era un plan bun. Chiar si sobolanii, chiar si Piersicuta, toti trebuiau sa recunoasca faptul ca functionase.
Toata lumea stia despre invaziile de sobolani. Existau povesti bine-cunoscute despre fluierasi de sobolani, care īsi cāstigau existenta cutreierānd orasele si scapānd oamenii de napasta sobolanilor. Sigur, nu doar sobolanii erau o napasta - uneori napasta o reprezentau acordeonistii, caramizile legate cu sfoara, sau pestii -, dar despre sobolani stia toata lumea.
Si de fapt, asta era spilul. Nici n-aveai nevoie de multi sobolani pentru o invazie, daca stiau ce au de facut. Un sobolan itindu-se ici si colo, chitaind tare, balacindu-se īn smāntāna proaspata si stropipind faina putea sa fie si singur o adevarata napasta.
Dupa cāteva zile ca asta, era uluitor cāt de bucurosi erau oamenii sa-l vada pe pustiul cu mutra de prostanac si cu fluierul lui fermecat pentru sobolani. si erau uluiti cānd sobolanii ieseau din fiecare gaura pentru a-l urma afara din oras. Erau atāt de uluiti, īncāt nici nu mai observau ca de fapt erau doar cāteva sute de sobolani.
Ar fi fost cu adevarat uluiti daca ar fi aflat vreodata ca sobolanii si fluierasul se īntālneau cu o pisica undeva īn tufisurile din afara orasului si numarau plini de gravitate banii. |
