Cel mai bun roman al lui Salman Rushdie de la Versetele satanice incoace.”(Los Angeles Times)
Romanul prezinta povestea dansatoarei hinduse Boonyi Kaul si a iubitului ei musulman, Noman Sher Noman, cunoscut ca Shalimar clovnul. Cei doi se casatoresc, dar Boonyi este sedusa de ambasadorul american in India, Max Ophuls, si isi paraseste sotul, fiind la rindul ei abandonata si dezonorata atunci cind legatura extraconjugala a ambasadorului nu mai poate fi tinuta secreta.
Din acrobat si dansator pe fringhie, Shalimar devine un temut terorist international care, dupa ani de crime si atentate, isi urmareste in continuare vendeta lui personala. Shalimar clovnul este un roman captivant, cu o tematica foarte actuala - cea a conflictului interetnic si religios -, in care thrillerul politic se impleteste cu elemente fantastice sau fabuloase si cu aventuri exotice, totul intr-un stil usor baroc, mustind de o inventivitate lexicala ce constituie marca inconfundabila a lui Salman Rushdie.
*****
Salman Rushdie despre carte : Pericolul cel mai mare, cind scrii un astfel de roman, este sa ajungi sa scrii despre nimicuri si sa produci o carte fara radacini. Patinezi doar pe suprafata lucrurilor si nu atingi profunzimea nicaieri. Asa ca ai nevoie de radacini. Trebuie sa fii inradacinat in fiecare loc in care ajungi, trebuie sa redai cu tot adevarul de care esti in stare nu doar geografia, ci si realitatile interioare ale oamenilor din acele locuri".
*****
Recomandari pentru cartea: Shalimar Clovnul
Cu o rara maiestrie, Rushdie ne arata in Shalimar clovnul cat de apropiate pot fi iubirea si ura, cum amandoua reusesc sa schimbe lumea si cum dorinta de razbunare poate fi cultivata cu rabdare si chiar cu veneratie, ceea ce o face cu ataat mai distrugatoare si mai inflexibila
San Francisco Chronicle
Shalimar clovnul este un roman captivant, cu o tematica foarte actuala – cea a conflictului interetnic si religios –, in care thrillerul politic se impleteste cu elemente fantastice sau fabuloase si cu aventuri exotice, totul intr-un stil usor baroc, mustind de o inventivitate lexicala ce constituie marca inconfundabila a lui Salman Rushdie
Dana Craciun
*****
Fragmente din cartea: Shalimar Clovnul
"Conform povestilor de odinioara, nu asa trebuiau sa stea lucrurile. Legenda spunea ca Sita cea pura a fost rapita si Rama a dus un razboi ca sa si-o ia inapoi. In lumea moderna totul fusese rasturnat si intors pe dos. Sita - sau mai degraba Boonyi in rolul Sitei - alesese de bunavoie sa fuga cu un Ravana american, devenise amanta lui fara sa o sileasca nimeni si ii facuse un copil, iar Rama - clovnul musulman, Shalimar, jucandu-si gresit rolul - nu purta niciun razboi ca sa o salveze. In poveste, Ravana a preferat sa moara decat sa renunte la Sita. In rescrierea contemporana a legendei americanul o abandonase pe Sita si ii permisese reginei lui sa ii fure acesteia fiica, iar pe ea sa o trimita acasa, in dizgratie. In legenda, cand Sita s-a intors la Ayodhya, dupa ce isi aparase castitatea in toti acei ani de captivitate, Rama a trimis-o inapoi in exil, in padure, pentru ca lunga ei sedere sub acoperisul lui Ravana ii facea puritatea suspecta in ochii oamenilor de rand. In cealalta poveste, Boonyi a fost si ea surghiunita in padure, dar oamenii - prietena ei Zoon, tatal ei, ba chiar si socrul ei - au fost cei care au ajutat-o si i-au salvat viata, indepartand pumnalul razbunator al sotului ei si silindu-l sa faca un legamant, dupa care, intr-un moment nepotrivit, sotul ei s-a dus la razboi, dar ea stia ca batalia era pentru el un fel de asteptare, ca va lupta cu alti dusmani, va ucide alti vrajmasi, pana ce va fi liber sa se intoarca si sa ii ia ei viata necredincioasa."
*****
„Exact in momentul in care satul hotara sa ii protejeze pe ea si pe Shalimar clovnul, sa ii sustina, fortandu-i sa se casatoreasca si dandu-le astfel o sentinta de inchisoare pe viata, Boonyi fusese coplesita de claustrofobie si vazuse clar ceea ce nu putuse intelege mai devreme din cauza ca fusese prea indragostita de Shalimar clovnul, si anume ca aceasta viata, viata de familie, viata in sat, viata cu tatal ei, care avea sa palavrageasca mai departe pe malul Muskadoonului, si cu prietenele ei ce-si dansau dansul de ciobanite, aceasta viata, cu toti acei oameni cu care isi petrecuse fiecare zi, nu era nici pe departe de ajuns pentru ea, nu avea cum sa ii astampere foamea, tanjeala vorace dupa ceva inca nenumit, si ca, pe masura ce va imbatrani, insuficienta acestei vieti va deveni din ce in ce mai grea si mai dureros de suportat. Isi dadu atunci seama ca va face orice ca sa scape de Pachigam, ca isi va petrece fiecare moment al fiecarei zile din viata asteptand ocazia, iar atunci cand ea se va ivi, nu va ezita sa se repeada asupra ei, ci se va misca mai iute ca norocul, acel miraj insesizabil, caci daca zareai o forta magica - un spiridus, un djin, un ciob de sansa, una pe care o ai numai o data in viata - si daca o tintuiai la pamant, iti indeplinea orice dorinta. Iar dorinta ei va fi: Du-ma de aici, departe de tatal meu, departe de aceasta moarte lenta si de aceasta viata si mai lenta, departe de Shalimar clovnul.”
*****
Despre Autor : Salman Rushdie : Nascut in 1947 la Bombay, in India. La virsta de treisprezece ani pleaca in Anglia, unde va studia istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. Dupa absolvire se muta la Karachi, in Pakistan. Are o scurta si nefericita experienta in televiziune, dupa care se intoarce in Anglia, unde incearca sa-si construiasca o cariera de scriitor profesionist. Debuteaza in 1975 cu Grimus, dar romanul care l-a impus definitiv in lumea literara a fost Copiii din miez de noapte (1981), volum distins cu Booker Prize in 1981 si The Booker of Bookers in 1993. Rushdie este, de asemenea, autorul controversatului roman Versetele satanice (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini in 1989. Pe linga operele de fictiune, i-au mai aparut o culegere de eseuri, interviuri si recenzii intitulata Patrii imaginare (1992), volumul de povestiri Orient, Occident (1994) si o vasta antologie de texte eseistice si memorialistice cu titlul Dincolo de limite |
