Adoptind structura si temele legendelor arthuriene, Steinbeck cladeste un Camelot modern pe un deal din aproierea orasului Monterey si-l populeaza cu o ceata pestrita de cavaleri. Acesti „cavaleri” sint insa niste paisanos, personaje cu origine etnica eterogena, ai caror stramosi s-au stabilit in California cu sute de ani in urma. Pe masura ce le consemneaza faptele – iubiri succesive, uimitoare incaierari, betii bahice –, Steinbeck tese o poveste la fel de emotionanta si de memorabila ca faimoasele legende ale Mesei Rotunde, care l-au inspirat.
Steinbeck este un artist; el povesteste despre acesti fermecatori hoti si adulteri cu o nobila si poetica puritate a sufletului si a prozei.
New York Herald Tribune
****
John Ernst Steinbeck s-a nascut la 27 februarie 1902 in Salinas, California. Intre 1918 si 1925 urmeaza, cu intreruperi, cursurile Universitatii Stanford. Dupa ce mai multe schite ii sint respinse, Steinbeck debuteaza, in 1929, cu un roman, Cupa de aur, al carui erou este piratul Henry Morgan. In 1932 publica volumul de nuvele Pasunile Raiului, inspirate din viata fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tirziu ii apare romanul Unui Dumnezeu necunoscut, iar in 1935, Cartierul Tortilla. Ii urmeaza, in 1936, Batalie indoielnica si, in 1937, un roman devenit clasic : Oameni si soareci, care a cunoscut numeroase ecranizari. In 1938 vede lumina tiparului volumul de nuvele Valea lunga. Pentru romanul Fructele miniei (1939) primeste Premiul Pulitzer. Publica, in continuare, romanele Strada sardelelor (1944), Autobuzul ratacit (1947), Perla (1947), La rasarit de Eden (1952; Editura Polirom, 2005), cartea sa cea mai indragita de americanii de atunci si de acum, Joia dulce (1954) si Iarna vrajbei noastre (1961; Editura Polirom, 2004). In 1962, in urma unui lung periplu prin patruzeci de state americane, insotit de catelul sau, scrie volumul Eu si Charley descoperim America. In acelasi an i se decerneaza Premiul Nobel pentru literatura. A mai scris eseuri (America si americanii), corespondente de razboi, scenarii de film (printre care si cel al celebrului Viva Zapata). Inceteaza din viata la 20 decembrie 1968. |
