Trois este un roman despre cupluri, fericire, prietenie, dragoste si seductie, un roman in care toata lumea place pe toata lumea si in acelasi timp o si uraste. Cartea nu are prea multe personaje, doar 3, dar parca si acestea sunt mult prea multe pentru a duce o viata linistita. Se pare ca nu ai nevoie de mai mult de 3 ca sa ajungi sa te simti mizerabil.

Simpatica este abordarea: intamplarile sunt povestite la persoana I din perspectiva fiecarui personaj, doi barbati si o femeie. In acest fel nu autorul este cel care trage concluziile, ci cititorul. Si limbajul este simpatic, fiecare personaj avand propriul mod de exprimare, propriul univers. E adevarat ca cel feminin pare cam artificial, dar nu atat de tare incat sa te deranjeze: Stuart E acum. E astazi. Ne-am casatorit luna trecuta. O iubesc pe Gillian. Sunt fericit, da, sunt fericit. In sfarsit, mi-au iesit si mie ploile. Acum e acum.

Gillian M-am maritat. O parte din mine credea ca n-am s-o fac niciodata, o parte a dezaprobat, iar alta s-a speriat putin, ca sa va spun drept. Dar m-am indragostit si Stuart e un om bun, un om cumsecade si ma iubeste. Acum sunt maritata.

Oliver Fir-ar sa fie! Fir-ar a dracului sa fie de treaba! Sunt indragostit de Gillian, acum mi-am dat seama. Sunt indragostit de Gillie. Sunt uimit, sunt siderat, sunt speriat de mine, sunt ca lovit de trasnet. De asemenea, sunt speriat ca dracu’.

***
Ce-o sa se intample acum?Un cocktail nebun, indraznet si modern, un triunghi al dragostei contemporane.“