„Noua traducere a Septuagintei nu se intelege pe sine ca o lucrare paralela cu aceea a Bisericii sau – cu atit mai putin – ca o lucrare polemica. Ea este, dimpotriva, o incercare a laicatului de a se afilia travaliului biblic al Bisericii, o aspiratie la dialog si colaborare. Nu o despartire de Biserica, ci o revenire la ea – acesta este orizontul efortului nostru.”
Andrei Plesu

Sub numele de Septuaginta este cunoscuta traducerea in limba greaca a Bibliei ebraice, efectuata la Alexandria, cu aproximativ trei secole inainte de Hristos. Aceasta a reprezentat, mai intii, Biblia evreilor din diaspora, iar mai tirziu a devenit versiunea greaca a Vechiului Testament al Bisericii. Prima traducere a Septuagintei in limba romana s-a facut la 1688 („Biblia de la Bucuresti”). Traducerea de fata – care va insuma sase volume – urmeaza cu strictete editia critica stabilita de A. Rahlfs si este insotita de trei tipuri de note: lingvistice, patristice si comparative cu textul ebraic al Bibliei. Introducerile si o parte din note sint preluate din editia franceza a Septuagintei
„La Bible d’Alexandrie”, Les Editions du Cerf, 1986

„Noi am incercat sa producem un proiect cit mai coerent cu putinta, asta insemnind o anumita strategie de lucru foarte bine pusa la punct, o metoda coerenta de lucru. Ne-am propus sa nu amestecam in realizarea acestei traduceri cele doua traditii - cea ebraica si cea greaca. Intre canonul Bibliei ebraice (Textul Masoretic, asa cum este el cunoscut) si cel al Bibliei grecesti exista multe diferente de amanunt in interiorul fiecarui capitol. De aceea ne-am hotarit sa respectam strict textul grecesc, iar diferentele acestea sa le semnalam in notele de subsol. In acelasi timp, pentru a deschide apetitul cititorilor pentru literatura produsa pe marginea textului biblic, furnizam, tot in notele de subsol, un bogat set de interpretari patristice, neomitind traditiile mai putin cunoscute, care sint reprezentate de textele inter-testamentare si de autorii evrei de limba greaca (in special, Filon din Alexandria). Aceasta traducere a fost gindita pentru un public nespecialist, pentru omul simplu. Am optat pentru o limba romana moderna fara intortochieri stilistice, cit mai fireasca si eleganta. Si, in primul rind, pentru o traducere precisa.”
Cristian Badilita