Dar cum trebuia sa arate Moscova, capitala mondiala a comunismului?
E semnificativa „viziunea” arhitectului acade-mician Sciusev care, in mai 1934, scria in ziarul „Izvestia”:
Daca stam cu spatele spre Teatrul Mare si ne uitam in directia Kitai-gorod, in locul zidului Kitai-gorod cu scuarul anemic de langa el si siluetele caselor mici, vedem ... citeste mai departe
Nu putem vorbi despre viata de zi cu zi in Uniunea Sovietica fara a vorbi despre oamenii ei, reprezentanti ai Puterii, nomenclatura, oameni de rand sau oricum le-am spune.
In literatura de specialitate se foloseste, cand peiorativ, cand cu o nuanta de simpatie si nostalgie, termenul homo sovieticus, un tip ... citeste mai departe
Si in 1917, cand bolsevicii au luat puterea, si in zilele noastre, oamenii se intreaba: cum de a fost posibil asa ceva?
Cum de a fost posibil, mai ales ca partidul revolutionar nu era asa de numeros si, in ciuda teoriilor vehiculate de unii dintre lideri, nici nu se asteptau prea ... citeste mai departe
Prezenta (si imaginea) Gulagului este indisolubil legata de cea a sistemului totalitar.
Teroarea pe care se bazeaza mentinerea la putere a imperiului si apelul la forta folosita impotriva cetatenilor sai aparent ostili, complotisti, dusmani ai poporului si mai ales ai politicilor intreprinse de stat, instituirea climatului de teama permanenta pentru cei ... citeste mai departe
Alexandru Iordache identifica, astfel, in aceasta opera, principalele momente de cotitura din istoria tarii si a serviciilor secrete menite sa slujeasca intereselor statului roman, integreaza in mod armonios firul analitic si pe cel descriptiv, ingemaneaza biografia si prosopografia, istoria politica si cultura institutionala, analiza organizatiei cu cea sectoriala, perspectiva diacronica ... citeste mai departe
Un instrument bine construit al propagandei regimului care a folosit iluzia unor texte si muzici de calitate si a unor mai nuantate abordari ale realitatii cotidiane pentru a manipula generatii sau, din contra, un loc unde, la umbra unei propagande asumate si bine strunite, ... citeste mai departe
Cunoasterea trecutului propriului popor serveste nu doar voua, cititorilor.
Reprezentati o parte din istoria de peste un mileniu a unui popor european aflat de veacuri intre doua mari puteri, germana si rusa, intre doua mari centre culturale: Roma si Bizant, avand totodata caracterul sau irepetabil, propriul „suflet”.
Pandemia COVID-19 a adus cu sine o suita de efecte secundare, inclusiv un interes sporit pentru istoria epidemiilor si a efectelor pe care le-au produs in istorie.
Atunci cand oamenii sunt confuzi in privinta prezentului si nesiguri in anticiparea viitorului, ei tind sa se intoarca spre trecut, sa caute in ... citeste mai departe
Cavaleri, corsari, iezuiti si spioni in Mediterana secolului al XVI-lea!.
Cartea de fata nu pretinde a fi o istorie generala a Europei in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, dar incearca sa construiasca o relatare a relatiilor diplomatice si militare de colaborare, dar si conflictuale, intre Imperiul Otoman si un ... citeste mai departe
„Intamplator, am fost coleg la Facultatea de Filozofie cu Liviu Turcu…
Ar fi deci de spus ca Liviu Turcu nu si-a absolvit studiile superioare la fara frecventa, asemeni majoritatii ofiterilor de securitate care au trecut mai intai prin scoala de la Baneasa.
Expansiunea ungurilor spre teritoriile vecine bogate în resurse era inevitabila.
Ea a început chiar din momentul crestinarii, care a coincis cu încoronarea regelui Stefan I, dupa ce se atinsese deja limita naturala a Muntilor Apuseni (prin supunerea voievodatului din Bihor), si dupa ce încetase dominatia bulgara la nord de Dunare. ... citeste mai departe
