Libraria Bucuresti, numai carti bune
Libraria Bucuresti, numai carti bune
Chiar inainte de fericire

Contul meu

Cosul meu

Relatii Clienti

Cum Cumpar ?
NOUTATI
IN LIBRARIE
TOP
VANZARI
COLECTIA SAPIENS
AVENTURA SI CUNOASTERE
ARTA STAPANIRII
HARTILOR MENTALE
Aboneaza-te la newsletter
Vorbe mestesugite despre Dao
Vorbe mestesugite despre Dao
Editura: Herald
Data aparitiei: 2014
Numar de pagini: -
Autor(i): Zhuangzi
Editura: Herald
Colectia: Princeps
Disponibilitate: In stoc

Pe cat de enigmatica este biografia autorului, pe atat de plina de mister este si istoria cartii ce-i poarta numele.

Versiunea actuala, editata de Guo Xiang (? - 312 e.n.), unul dintre reprezentantii de seama ai miscarii neo-daoiste, dateaza din timpul dinastiei Han.

In aceasta varianta, Zhuangzi are numai 33 capitole, din ...
Pret: 36,00 lei
buc.
CARTI » Spiritualitate si Ezoterism » Vorbe mestesugite despre Dao

Vorbe mestesugite despre Dao

Pe cat de enigmatica este biografia autorului, pe atat de plina de mister este si istoria cartii ce-i poarta numele.

Versiunea actuala, editata de Guo Xiang (? - 312 e.n.), unul dintre reprezentantii de seama ai miscarii neo-daoiste, dateaza din timpul dinastiei Han.

In aceasta varianta, Zhuangzi are numai 33 capitole, din cele 52 cate erau mentionate in Han Shu (lucrare de la sfarsitul secolului I i.e.n.), impartite in trei sectiuni: neipian (“capitole interne”, I-VII, atribuite in mod traditional lui Zhuangzi), waipian (“capitolele externe” VIII-XXII, unde specialistii gasesc o interventie straina mai mare) si zapian (“capitole mixte”, XXIII-XXXIII, cu un evident caracter compozit).

In ceea ce priveste primele sapte capitole (neipian), exegetii sunt de acord ca apartin unui singur autor, prin traditie Zhuangzi (tot asa cum cartea Dao de jing - Cartea despre Dao si virtute - este lucrarea lui Laozi).

Opinia lor se intemeiaza pe faptul ca in cadrul lor Maestrul daoist isi expune principalele idei, stilul este unitar si nu se regasesc repetitii sau preluari. In ceea ce priveste celelalte capitole, punctele de vedere incep sa fie divergente.. .

Capitolele, indiferent de sectiunea din care fac parte, nu amintesc prin nimic scriitura Antichitatii grecesti in care fie argumentele, ca niste caramizi bine fasonate, se imbina perfect in constructia solida a ideilor sustinute (la Aristotel), fie dialogurile spumoase, presarate cu glume, pilde, istorioare din mitologie si istorie, ii pun in dificultate pe interlocutorii lui Socrate (la Platon).

Nu regasim nici macar conversatia cu tenta moralizatoare din Analectele lui Confucius. Sau mai curand le intalnim pe toate, atent dozate in paragrafe mici, ca cioburile colorate de vitraliu. Invatacelul este cel care trebuie sa le asambleze, dupa lecturi repetate si cugetari adanci, in Marele Tot in care se cuibareste viziunea autorului. De aceea, nu poate fi considerat o impietate faptul de a regrupa o parte dintre ideile maestrului daoist in cinci teme ce strabat intreaga lucrare, anume: “Dao”, “Cunoastere”, Zhuangi - Vorbe mestesugite despre Dao“

Insa, pentru oricine care s-a aplecat macar o data asupra gandirii chineze, faptul de a declara ca partile unui intreg se interconditioneaza este o tautologie. La Dao pot ajunge prin Cunoastere numai Oameni aparte care, de regula, apartin unor Scoli filosofice si devin personaje de Povestiri pline de invataminte. Ca urmare, faptul ca multe din fragmentele incadrate intr-o sectiune si-ar putea gasi locul foarte bine si in alta sau in mai multe nu va fi catusi de putin surprinzator.

Dao

Considerat de multi specialisti drept concept daoist, in fapt, dao se dovedeste a fi, alaturi de tian (“cer”), de (“virtute”), li (“ritual”), yi (“dreptate”) si ren (“omenie”), una dintre notiunile arhaice care isi au originea in traditiile populare stravechi si in cultul stramosilor.

Semnalat si definit in cele mai vechi Clasice confucianiste - Shu jing (Cartea Edictelor), Shi jing (Cartea Poemelor) si Yi jing (Cartea Transformarilor) - cunoscute sub aceasta denumire nu pentru ca ar fi fost scrise de Confucius, ci pentru ca el a fost acela care le-a sistematizat, dao a fost preluat, interpretat si valorificat de toate curentele de gandire, indiferent de orientare sau de momentul aparitiei lor. De aici, multiplele sensuri ce i-au fost atribuite, dificultatea de a-l defini si, desigur, de a-l traduce.

Alcatuit din radicalul “a se misca pas cu pas” (chuo) si foneticul “cap” (shou), dao a fost definit in moduri diverse de diferiti sinologi, in functie de epoca in care au trait, pregatirea pe care au avut-o, orientarea religioasa si/sau pozitia adoptata de confrati.

Divergentele cu privire la dao apar chiar in stadiul de identificare a originii si sensului radicalului chuo. Daca Leon Wieger, pornind de la ideea ca chuo, interpretat drept “o inaintare si o oprire”, l-ar fi inlocuit pe xing (“a merge”, “a pasi cu piciorul drept inaintea celui stang”), il traduce pe dao prin: “a merge inainte”, “cale”, “drum”; “principiu”, “regula”, “lege”, “a indrepta”; “vorba”, “a vorbi”, “curgerea unui discurs”, “a conduce”, Joseph Needham interpreteaza acelasi radical drept “incrucisare de drumuri”, iar Alan Watts, impartasind opinia lui Leon Wieger cu privire la chuo, o duce mai departe: asociind inaintarea cu Yang si oprirea intr-un loc cu Yin, ne propune sa ne gandim la chuo ca la un “ritm inteligent” prin intermediul caruia incearca sa explice diferitele sensuri pe care traducatorii i le-au conferit lui dao: “Cale”, “Ratiune”, “Providenta”, “Logos” si chiar “Dumnezeu”, concept abstract, intraductibil, folosit ca atare, Dao.

Despre autor:

Intruchipand, dar in mai mica masura decat Laozi, unul dintre principiile fundamentale ale daoismului, respectiv acela de a se integra naturii prin wuwei (“non actiune”), in sensul de a nu face nimic care sa contravina cursului firesc al lucrurilor, Zhuangzi, considerat de traditia chineza al doilea mare maestru daoist, a trecut prin Lumea Subcereasca aproape neobservat. De aceea, ca si in cazul predecesorului sau, specialistii nu se pot pune de acord in privinta perioadei de viata.

Exegetii europeni si americani prefera sa evite plasarea in timp a lui Zhuangzi, iar cand trebuie sa-l situeze cronologic printre confrati, folosesc ca unitate de masura veacul. Asa se face ca, potrivit lor, Maestrul Zhuang ar fi trait cam in secolele IV-III i.e.n. In schimb, unii cercetatori chinezi dau drept perioada de viata a inteleptului daoist, cu aproximatie, anii 369-286 i.e.n., iar altii - intervalul 370-300 i.e.n.

Opiniile lor se bazeaza informatiile transmise de istoricul Sima Qian (cca. 145-89 i.e.n.), in lucrarea Shi Ji (Insemnari istorice). Potrivit relatarilor primului istoric chinez, ale carui repere sunt indoielnice, Zhuangzi, pe numele sau Zhuang Zhou, ar fi trait in secolul IV i.e.n., respectiv in perioada Regatelor Combatante.

Originar, dupa cate se pare, din Meng, localitate situata in regatul Song, pe teritoriul actualei provincii Henan, Zhuangzi ar fi detinut o slujba administrativa marunta in Gradina Arborilor de Lac (Qi yuan) din locu-i de bastina, pe care ar fi abandonat-o destul de repede, refuzand cu inversunare orice propunere de a ocupa vreo alta dregatorie. Cel putin aceasta este imaginea pe care ne-o transmite Sima Qian relatand un episod biografic in care un sol al regelui Wei din regatul Chu, incarcat cu daruri de pret pentru a-l convinge pe Zhuang Zhou sa primeasca sa intre in slujba stapanului sau, se intoarce cu toata comoara si cu un mesaj de refuz ilustrat prin urmatoarea parabola:

“Oare nu ai vazut niciodata o vita dusa la sacrificare? Este hranita vreme de cativa ani, i se pun pe spinare tesaturi cu ornamente bogate si este trasa in templu. In clipa aceea, i-ar placea mai mult sa fie un purcelus pe care nimeni nu-l ia in seama, dar nu este oare prea tarziu? Vezi-ti de drum si nu ma murdari! Eu prefer sa ma tavalesc in noroi, veselindu-ma, in loc sa-l las pe stapanul vreunui regat sa-mi lege funia de gat. N-am de gand sa primesc vreo slujba pana la sfarsitul vietii. Vreau doar sa ma bucur, dupa cum imi este voia.”

Aceasta intamplare, de-a dreptul picturala, se regaseste si in scrierea maestrului daoist diferind de cea a istoricului prin elementul de comparatie si, desigur, detaliile legate de aceasta schimbare: “vita de sacrificiu” este inlocuita de “broasca testoasa sfanta”, a carei carapace era venerata si pastrata de regele din Chu intr-un cos de bambus acoperit cu un stergar, ascuns in varful templului stramosilor.

Cand solia i-a prezentat cererea regelui de a se ocupa de guvernarea tarii, Zhuangzi care, linistit, dadea la undita pe malul raului, le-a raspuns socratian intrebandu-i: “…«Oare broasca testoasa a preferat sa moara pentru ca sa-i fie pastrata si pretuita carapacea? Oare ar fi preferat sa traiasca si sa-si taraie coada in noroi?» Cei doi demnitari spusera intr-un glas: «Ar fi preferat sa traiasca si sa-si taraie coada in noroi.» Zhuangzi replica: «Atunci plecati! Eu imi voi tarai coada-n noroi.»“

Pe cand Zhuangzi tragea sa moara, discipolii se gandeau cum sa-i faca o inmormantare fastuoasa. Zhuangzi le aminti: “Pentru mine, Cerul si Pamantul sunt sicrie, soarele si luna - tablite de jad, stelele si constelatiile - perle, iar cele zece mii de lucruri - cortegiu funerar.

Oare nu-i totul pregatit pentru inmormantare? Ce-ati mai putea adauga?” Discipolii ii raspunsera: “Ne este teama ca veti ajunge hrana pentru corbi.” Zhuangzi le spuse: “La suprafata pamantului voi fi hrana pentru corbi, iar sub pamant - pentru furnici. Cata nedreptate sa iei de la unii si sa dai altora!”
Carti scrise de acelasi autor:
Zhuangzi - Calatorie libera (apare in curand - solicita acest produs)
Zhuangzi - Vorbe mestesugite despre Dao

Ce parere ai despre cartea "Vorbe mestesugite despre Dao" ?

Abonare
Relatii clienti
termeni si conditii
ANPC
| Despre noi | Carti Online | Reguli confidentialitate | Sitemap |
© LIBRARIA BUCURESTI ONLINE