Totemul lupului a avut atât de mare succes în China pentru ca a declansat, chiar de la aparitie, polemici aprinse în privinta continutului sau foarte subversiv.

A facut obiectul atacurilor violente ale aparatorilor confucianismului, ale ultranationalistilor si ale aripii conservatoare a Partidului Comunist Chinez, care au cerut interzicerea ei, si înca o cer, chiar daca romanul este deja în biblioteci si face chiar obiectul unor teze de doctorat.“
Le Monde des livres

„Totemul lupului este cea mai buna carte scrisa de un autor chinez pe care am citit-o în ultimii ani, si singurul roman cu adevarat bun. Este revelatoare, rafinata, misterioasa – o minunatie.“
Jonathan Mirsky, Literary Review

„Roman panoramic despre viata în stepa mongola în timpul Revolutiei Culturale, aceasta capodopera este, totodata, un argument puternic al relatiei complexe dintre nomazi si sedentari, animale si oameni, natura si cultura.

Actiunea, desfasurata lent, este reprezentata în detalii vii, pas cu pas. O carte fara pereche, de neuitat.“

Adrienne Clarkson, presedinte al juriului Man Asian Literary Prize, 2007

Povestea succesului lui Jiang Rong (n. 1946) este, s-ar putea spune, atipica. Profesor de istorie, cariera sa literara a început la saizeci si doi de ani, odata cu publicarea romanului biografist Totemul lupului, la care autorul marturiseste ca s-a gândit treizeci de ani.

Ca membru al unei familii burgheze, tineretea lui Lü Jiamin, numele real al autorului, a fost, ca a multor altora, profund marcata de experienta regimului maoist. Revolutia Culturala îl determina sa se înroleze în Garzile Rosii, însa, dezaprobând bibliocidul încurajat de regim, renunta la scurt timp.

În 1967 este nevoit sa se stramute, asemeni multor tineri, în mediul rural si alege Mongolia Interioara, pentru ca se afla mai putin în vizorul autoritatilor. În 1978 se întoarce în capitala, se înscrie la universitate si participa activ la „Prima-vara de la Beijing“, iar în 1989 este arestat în timpul protestelor din Piata Tiananmen si închis optsprezece luni.

Adevarat „fenomen“ editorial în China (patru milioane de exemplare vândute în primii trei ani de la publicare), Totemul lupului avea sa poarte numele autorului în îndepartatul Occident, traversând barierele culturale cu o repeziciune pe care putine opere profund orientale au reusit sa o depaseasca.

Au urmat decernarea Man Asian Literary Prize si, odata cu aceasta, descoperirea identitatii reale a autorului, cesiunea drepturilor de traducere în peste douazeci de limbi si achizitionarea drepturilor de ecranizare de catre Jean-Jacques Annaud (sapte ani în Tibet, Numele trandafirului s.a.), care si-a motivat alegerea vorbind despre relatia om–animal „extraordinar reprezentata în aceasta carte“.

Student la Pekin în timpul Revolutiei Culturale, Chenzhen este exilat în mediul rural, pentru a învata traiul la tara. Aventura sa începe, astfel, în Mongolia Interioara, unde viata alaturi de pastorii nomazi îl aduce fata în fata cu o cultura milenara, care sta sub semnul cultului Cerului si al totemului lupului, ca mesager între om si divinitate.
Functionând dupa cu totul alte principii decât societatea chinezilor han si suspendata parca în timp, comunitatea din stepa mongola îl învata pas cu pas necesitatea respectarii ritmurilor naturii si a personalitatii unice a lupului, ca simbol al libertatii, inteligentei si curajului.

Fascinatia lui Chenzhen fata de natura extraordinara a lupului culmineaza cu rapirea unui pui abia nascut si cu cresterea acestuia la iurta, ca experiment deopotriva stiintific si afectiv. Însa destinul lupului crescut în captivitate va fi destinul întregii comunitati nomade, obligate de guvern, în cele din urma, sa se stabilizeze si sa îsi extirpe, astfel, identitatea, în numele idealurilor progresiste si antropocentriste ale regimului.

 În ciuda controverselor pe care romanul le-a stârnit în rândul criticilor occidentali, multitudinea cheilor în care poate fi citit – fie ca o poveste emotionanta despre o relatie tabu între o fiinta umana si un pui de lup, fie ca un studiu al culturii mongolilor nomazi din nordul Chinei, ca un manual de ecologie sau ca un manifest politic – îl plaseaza  în rândul acelor carti memorabile, care pot fi (re)citite la orice vârsta si în orice epoca.

Dincolo de interpretare, Totemul lupului ramâne o poveste clasica, scrisa cu minutiozitatea picturii pe bob de orez, iar Jiang Rong, un artist desavârsit al naratiunii.

"Jiang Rong va deveni probabil unul dintre cei mai mari si mai controversati romancieri chinezi din lume.“

The Guardian