Almanahul Gotha a fost între 1763 si 1944 ghidul de referinta al înaltei nobilimi si al familiilor regale europene.

Ghislain de Diesbach, (autor al lucrarii PRIN?ESA BIBESCU- Ultima Orhidee), schiteaza cu fantezie si finete istoria a 17 case regale, princiare si ducale care au domnit în 20 de tari europene.

Biograf desavârsit el povesteste secretele, rivalitatile, grandoarea si meschinaria suveranilor si a familiilor ilustre.

Umorul se împleteste cu bogatia informatiilor si cu anecdote uneori picante din viata acestor familii, oferind istoria dinastica a Batrânului Continent.

Istorie - Genealogie - Aliante - Putere - Destine

Casa Bonaparte

Când Napoleon Bonaparte s-a proclamat împarat al francezilor, zelul partizanilor prea bine intentionati i-au gasit imediat origini fabuloase si chiar si drepturi legitime la aceasta coroana imperiala, reînnoita de Carol cel Mare.

Au circulat legende absurde, în special cea care facea din Bonaparte un Bourbon autentic, descendent din Masca de Fier. Se spune ca personajul acesta era fratele mai mare al lui Ludovic XIV închis din ratiuni de stat si, în timpul sejurului sau în fortareata, ar fi avut un fiu - nu se stie cu cine! -încredintat imediat unor bravi tarani cu recomandarea de a avea grija de el, pentru ca era de origine ilustra (de buona parte).

Napoleon caruia nu-i scapa nimic din cele ce se povesteau la curte si în oras si tocmai pusese sa fie asasinat un Bourbon, ducele d’Enghien, trebuie sa fi râs în hohote de aceasta poveste, dar nu era el cel care a provocat, mai târziu, râsul, când, recasatorit cu arhiducesa Maria-Luiza de Austria, propria nepoata a Mariei-Antoaneta, vorbea cu afectiune de „sarmanul sau unchi, regele Ludovic XVI „? In realitate, el se vedea nu ca un mostenitor, ci ca fondator, spunând sec împaratului Francisc I, socrul lui, care, din curtoazia învinsului, îi vorbea de ascendenta glorioasa a familiei Bonaparte:

"Eu sunt împaratul Rudolf al familiei mele!”

Genealogia familiei Bonaparte arata ca el apartinea unei famijii din nobilimea modesta de tara si unul din descendentii acestei familii declara raspicat ca erau „oameni de nimic”. Printesa Mathilde parea sa împartaseasca aceasta parere de vreme ce, într-o zi, îi declarase lui Taine, care uzând de dreptul sau de istoric, îl critica pe Napoleon."Niciodata nu voi permite sa mi se vorbeasca despre un om fara de care eu as fi vândut portocale pe cheiul Ajaccio!”

Poate ca ea exagera putin, dar este sigur ca situatia viitoarei familii imperiale a fost departe de a fi stralucitoare în anii care au precedat Revolutia si înca si mai rea, în timpul Revolutiei. Constrânsa sa plece din Corsica în fata victoriei paolistilor, familia Bonaparte se stabilise în Marsilia, unde a trait mult timp într-o stare vecina cu mizeria.

Doamna Bonaparte trebuia sa faca ea însasi toate treburile casei, ceea ce nu-i lasa deloc ragazul de a-si supraveghea fiicele si acestea, se zice, profitau din plin de lucrul acesta...

...............

DIN CUPRINS:

Austria - Casa de Habsburg-Lorena

Bavaria - Casa de Wittelsbach

Belgia - Casa de Saxa-Coburg si Gotha

Bulgaria - Casa de Saxa-Coburg si Gotha

Danemarca - Casa de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glucksburg

Spania - Casa de Bourbon

Franta - Casa de Bourbon-Orleans

Franta - Casa Bonaparte

Marea Britanie - Casa de Hanovra

Marea Britanie - Casa de Saxa-Coburg-Gotha

Marea Britanie - Casa de Windsor

Grecia - Casa de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glucksburg

Italia - Casa de Savoia

Liechtenstein - Casa de Liechtenstein

Luxemburg - Casa de Nassau

Neapole si Cele Doua Sicilii - Casa de Bourbon